Proiectul de restructurare a Universităţii „Cuza“ a fost refăcut

Oana Rusu, 25 Iunie 2007

▲ Conducerea Universităţii „Al. I. Cuza“ a refăcut proiectul de restructurare a instituţiei, în care sunt prezentate atât schimbările care ar putea avea loc, cât şi argumentele pentru operarea acestora ▲ Astfel, conform noului proiect, care este discutat acum în cadrul facultăţilor şi va fi supus votului în Senat pe 28 iunie, Universitatea ar putea să aibă 10 facultăţi, unele formate din facultăţile vechi, care vor deveni departamente, altele fiind facultăţi nou înfiinţate ▲

Potrivit proiectului de restructurare refăcut, Facultatea de Arte şi Ştiinţe Umaniste va avea în componenţa sa departamentul de Educaţie Fizică şi Sport, departamentul de Filosofie, departamentul de Limbă şi Literatură Română, departamentul de Limbi şi Literaturi Străine, departamentul de Istorie, departamentul de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, departamentul de Sociologie şi Politologie, departamentul de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei şi departamentul de Conservare şi Restaurarea Obiectelor de Artă.

Facultatea de Drept va conţine departamentul de Drept şi cel de Administraţie Publică, aflat în momentul de faţă la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor va avea departamentul de Economie şi Relaţii economice internaţionale, departamentul de Finanţe şi contabilitate, departamentul de Management şi Marketing, departamentul de Informatică Economică şi Analize Cantitative.

Facultatea de Ştiinţe Exacte va avea departamentul de Chimie, departamentul de Fizică şi cel de Matematică.

Facultatea de Ştiinţe ale Vieţii şi Pământului va fi format din departamentele de Biologie, cel de Geologie şi cel de Geografie.

Facultatea de Ştiinţe inginereşti va avea departamentul de Informatică, cel de Inginerie Biomedicală, Inginerie Chimică, Inginerie Geologică, Inginerie Fizică şi Tehnologică şi Ingineria Mediului.

Facultatea de Teologie va avea două departamente, unul de Teologie Ortodoxă şi unul de Teologie Romano-Catolică.

În ceea ce priveşte Facultatea de Medicină şi Farmacie, aceasta ar putea avea, aşa cum arată proiectul, departamentul de Farmacie, de Kinetoterapie şi de Medicină.

Facultatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară va avea două departamente, unul de Ştiinţe Agricole şi unul de Medicină Veterinară.

Facultatea de Arhitectură şi Urbanism ar urma să aibă departamentul de Conservare şi Restaurare în Arhitectură, departamentul de Peisagistică şi Mediu şi departamentul de Urbanism şi Planificare urbană.

Obiectivele majore ale procesului de reformare a UAIC

Conform celor precizate de directorul general al UAIC, Bogdan Eduard Pleşcan, „Cuza“ trebuie să se gândească şi la viitor.

„Într-o lume a globalizării, menţinerea pe piaţă a UAIC presupune o prezenţă agresivă, originală, adaptată cât mai multor cerinţe educaţionale şi de cercetare ştiinţifică. În acest sens, promovăm conceptul dublei integrări a componentelor educaţionale şi de cercetare“, se arată în proiectul realizat de conducerea „Cuza“.

Astfel, pe orizontală, este integrarea prin punerea laolaltă a tuturor domeniilor ce definesc universitatea completă, adăugându-i-se ceea ce i s-a luat (noile facultăţi), şi pe verticală există proiectul „Cuza pe viaţă“, de la grădiniţă şi şcoală primară până la educaţie la vârsta a treia.

Grădiniţele sau şcolile primare, purtând marca UAIC, s-ar putea francisa pentru orice localitate din România sau din lume, realizându-se fenomenul de glocalizare, global prin local.

Printre argumentele pentru schimbare care au fost oferite în proiect se află flexibilitatea relativ redusă în asigurarea libertăţii studentului de a-şi alege specializările principală şi secundară, precum şi pentru a face faţă dinamicii specializărilor. Se impune o mai mare flexibilitate a departamentelor universităţii, iar reunirea mai multor subdomenii la nivelul unei singure facultăţi poate asigura o coordonare şi gestionare mai eficiente a traseului ales de către studenţi, după cum se arată în proiect. Alt argument se referă la finanţarea pe student, care conduce la un anumit dezechilibru financiar între facultăţi, având în vedere atractivitatea diferită a unor specializări şi domenii.

Se mai aminteşte de eficienţa scăzută a activităţilor didactice pornind de la faptul că în momentul actual se regăsesc cursuri similare la mai multe domenii, dar fragmentate prin maniera de includere în planurile de învăţământ şi de acoperire cu personal didactic. Prin gruparea subdomeniilor se poate asigura o mai mare eficienţă a activităţii didactice prin controlarea mai lejeră a formaţiilor de studiu.

Ca argument apare şi gradul relativ mare de izolare a colectivelor de cercetare cu orientare preponderentă spre domenii de sine stătătoare sau chiar interdisciplinare, prin limitarea acestui concept, fără deschidere către alte domenii mai largi.

Numărul departamentelor se reduce de la 52 la 35

De asemenea, sunt prezentate o serie de argumente care privesc Universitatea în context internaţional precum extinderea giganţilor educaţionali ce conduce la apariţia unei concurenţe globale, iar prin noua formă propusă de reintroducere a unor domenii care au existat la nivelul universităţii, dar şi prin întărirea celor existente, se pot acoperi toate domeniile de studiu, devenind mult mai atractivi pe piaţa educaţională. Un alt argument se referă la condiţia de participare în proiecte internaţionale educaţionale de a fi Universitate totală/completă din punctul de vedere al domeniilor regăsite în clasificaţiile internaţionale, în concordanţă cu tradiţia marilor universităţi ale lumii, dar şi a UAIC, având în vedere domeniile de pregătire regăsite în documentul de înfiinţare a instituţiei noastre, aşa cum se menţionează în proiect.

Nu în ultimul rând, un argument este cel al finanţării cu precădere a cercetării inter şi trans-disciplinare. Cele mai multe programe europene care finanţează cercetarea impun drept criteriu de eligibilitate demonstrarea capacităţilor de cercetarea interdisciplinară şi la frontieră. Prin reunirea polilor de excelenţă în cercetare se asigură o mai mare deschidere a centrelor şi echipelor de cercetare şi o capacitate mult mai flexibilă orientată către parteneriate, inclusiv cu mediul industrial.

Pe baza elementelor prezentate anterior, la nivelul UAIC se vine cu propunerea de organizare a 10 facultăţi, din care 3 noi, iar 7 rezultate din reorganizarea facultăţilor existente. În cadrul lor se doreşte înfiinţarea a 35 de departamente, reducându-se astfel cu 33% faţă de numărul actual (52). Acest lucru va conduce la o mai bună gestionare a programelor academice şi de cercetare, a resurselor umane şi financiare, precum şi a infrastructurii educaţionale şi de cercetare, se arată în proiectul realizat de conducerea „Cuza“.

O organizare mai eficientă în cadrul Universităţii

În proiect au fost anticipate şi posibile nelămuriri ale cadrelor didactice şi ale studenţilor referitoare la noua structură. Astfel, s-a arătat că normele didactice se vor construi printr-o extindere a domeniului în care oamenii pot să-şi exercite funcţia didactică. Prin plasarea unor specializări sub umbrela unui domeniu comun, specializări care au discipline comune la nivelul anilor de studiu, dar realizate până acum prin normări în state de funcţiuni diferite, există posibilitatea creării unor norme omogene, fără fragmentare şi disipare a resurselor intelectuale. Această schimbare are implicaţii directe şi asupra lejerităţii de constituire a normelor de concurs.

În privinţa structurilor de conducere, ele vor fi similare celor existente, în sensul că la nivelul fiecărei facultăţi vor fi funcţiile de decan, prodecani, cancelar, administrator şef, şefi de departamente.

Numărul prodecanilor va fi influenţat, ca şi până acum, potrivit normelor legale şi interne, de mărimea personalului existent în cadrul fiecărei facultăţi. La nivelul facultăţilor va funcţiona, în continuare, Consiliul şi Biroul de Consiliu, cu reprezentanţi aleşi din rândul departamentelor, conform legislaţiei în vigoare. Rolul facultăţilor va fi de „colector“ al propunerilor, problemelor, soluţiilor şi proiectelor venite din partea departamentelor, pentru a fi rezolvate şi gestionate prin competenţa şi responsabilitatea atribuită.

Prin reunirea facultăţilor şi departamentelor pe domenii există posibilitatea acumulării de fonduri care să se distribuie în mod eficient, prin corelarea planurilor de învăţământ şi a statelor de funcţiuni, astfel încât să nu se mai înregistreze o disipare a resurselor financiare. Concret, facultăţile şi departamentele vor putea să gestioneze un fond financiar mai mare, prin coordonarea şi controlarea mai multor specializări, a mai multor contracte de cercetare şi granturi şi a unui număr mai mare de studenţi la nivelul facultăţii sau a departamentului.

Pentru fiecare dintre noile facultăţi şi departamente se va asigura aceeaşi structură administrativă de personal necesară pentru derularea corespunzătoare a activităţilor academice, cum ar fi: secretariatul la nivelul decanatelor, secretariatele de departamente, laboranţii şi tehnicienii etc. De asemenea, poate să apară la un moment dat un dezechilibru între nevoia de personal şi oferta existentă, în sensul unei oferte prea mari, însă aceste cazuri se vor analiza în mod direct, astfel încât să se asigure o (re)distribuire echitabilă.

Referitor la avantajele studenţilor, aceştia vor avea posibilitatea de a alege dintr-o paletă mai largă a domeniilor de cunoaştere, cu oportunităţi de a-şi crea un traseu profesional care să-l facă atractiv pentru piaţa muncii. Astfel, se pot face combinaţii de specializări, pe principiul specializare principală şi complementară, mult mai largi şi care sunt cerute de piaţă sau care să le asigure un acces mai uşor la un loc de muncă. De asemenea, studentului i se oferă şanse multiple de a se orienta sau reorienta spre un domeniu sau altul, chiar dacă ele, la prima vedere, sunt mai puţin compatibile, cel puţin din perspectiva duratei studiilor, după cum se arată în proiectul realizat de echipa aflată la conducerea „Cuza“ şi care este dezbătut în facultăţi, urmând ca pe 28 iunie să fie aprobat în Senatul extraordinar ce va avea ca unică temă pe ordinea de zi discutarea acestui proiect, conform celor precizate de Bogdan Eduard Pleşcan, director general al UAIC.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!