Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Protecţia clienţilor băncilor, „un domeniu care şchioapătă”

Protecţia clienţilor băncilor, „un domeniu care şchioapătă”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 28 Aprilie 2017

„Dacă ai luat un credit nu eşti rob al băncii, ci al ceea ce ai făcut cu banii, eşti robul casei, nu robul băncii”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, la un simpozion pe tema educaţiei financiare, citat de Agerpres. S‑a mai pus în discuție, cu această ocazie, inexistența unei legi care să îi acorde băncii naţionale atribuţii de protecţie a clienţilor, ba chiar îi interzice să se încarce cu astfel de sarcini.

Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu” a fost organizat și în acest an de BNR, iar tema principală a fost educaţia financiară. S‑au mai abordat subiecte legate de atitudinea consumatorilor de servicii financiare faţă de băncile de la care iau credite sau la care îşi depun economiile şi de necesitatea informării acestora asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au.

„Oamenii călătoresc cu avionul, nu trebuie să ştie neapărat cum funcţionează motorul cu reacţie, dar trebuie să ştie că se urcă în avion şi că acolo sunt nişte reguli precise şi să accepte plictiseala aceea cu măsurile de siguranţă. (...) Aşa şi când intră în bancă. Trebuie să ştie că intră într‑o bancă, nu intră în altă parte. Trebuie să ştie că un credit trebuie dat înapoi. (...) Am ajuns robul băncii! Ai ajuns robul a ceea ce ai făcut cu banii. Dacă ţi‑ai făcut o casă eşti robul casei, nu neapărat robul băncii”, a spus șeful BNR, Mugur Isărescu.

Nu clienţii trebuie să ştie toate clauzele abuzive, neabuzive, ci avocaţii, este de părere acesta. „Creditul are o perioadă de mare euforie când îl iei şi pe urmă o perioadă de mare durere când începi să‑l dai înapoi. Şi această mare durere poate să dureze şi 20 de ani, 30 de ani. Te înnebuneşte. Nu cred că e stres mai mare pentru un om decât să ştie că are o datorie pe care trebuie să o ramburseze în fiecare săptămână. Cam aceasta cred că trebuie să facă educaţia”, a punctat Mugur Isărescu.

Pe de altă parte, protecţia cu amănuntul a consumatorilor de servicii financiare este deficitară, dar banca centrală nu are atribuţii în acest sens, susține Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR: „Este cert că deciziile BNR produc efecte benefice. Dobânzile la credite, bunăoară, au tot scăzut şi continuă să scadă, iar dinamica creditării e mai bună decât a celorlalte ţări din regiune, cu excepţia poate a Poloniei, şi e mai bună decât media zonei europene. (...) Există însă în sfera de activitate a băncilor un domeniu care şchioapătă, protecţia cu amănuntul a consumatorilor de servicii financiare”. Vasilescu a precizat că nu doar că nu există o lege în privința protecţiei clienţilor, ci legal nici nu are voie să își asume astfel de atribuţii.

În cadrul aceluiași simpozion, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Lucian Anghel, a subliniat importanţa educației financiare, având în vedere faptul că un român din doi îşi ţine economiile „la saltea”.

Un studiu IMAS, realizat anul trecut în România, sublinia că unul din doi români economiseşte şi, din cei care economisesc, jumătate din forma de economisire înseamnă bani la saltea sau în conturi curente, care nu este cea mai bună formă de economisire”, a menționat Anghel.