Documentar
Pustnicul rugător și izbăvitor al Rusiei

Pustnicul rugător și izbăvitor al Rusiei

Pr. Eugeniu Rogoti, 25 Septembrie 2017

­Astăzi săvârşim pomenirea Sfântului Cuvios Serghie din Radonej, ieromonah din secolul al XIV-lea, unul dintre cei mai iubiţi şi cinstiţi sfinţi din Rusia. Cuviosul Serghie a pus începutul vieţii monahale de obşte la Lavra Sfintei Treimi din pădurile Radonejului şi a îndemnat poporul rus la unitate și credință în vederea salvării de sub jugul asupritorilor străini.

Numit la Botez Bartolomeu, viitorul stareţ Serghie avea din copilărie probleme de vorbire şi învăţare, până când s-a întâlnit cu un pustnic în pădure, care l-a binecuvântat şi l-a încurajat spre luminarea minţii şi a inimii pentru viaţa monahală. Părinţii lui au fost Chiril şi Maria, care la sfârşitul vieţii au devenit, la rândul lor, monahi. Și ei sunt cinstiţi ca sfinţi cuvioşi în Biserica Ortodoxă Rusă. Locuinţa lor era în regiunea Rostov, de unde au fost nevoiţi să plece în 1328 şi să se stabilească în zona Radonejului. La vârsta adolescenţei, Bartolomeu a plecat împreună cu fratele lui Ştefan în pădure, ca să vieţuiască singuri, asemenea pust­nicilor care erau în acele ţinuturi. Călugărul Mitrofan l-a tuns monah în 1337 pe Bartolomeu cu numele Serghie, în cinstea Mucenicilor Serghie şi Vah. Cu timpul, în pădurea aceea au venit mai mulţi doritori de însingurare şi şi-au făcut chilii, lucrând şi întreţinându-se după modelul lui Serghie.

De la monahismul eremit la cel de chinovie

Așezământul monahal întemeiat astfel avea atunci călugări care trăiau cu „viaţă de sine”. În urma unei scrisori primite de la Patriarhul Constantinopolului Teofil, în a cărui jurisdicţie erau în vremea aceea pământurile rusești, Serghie pune începutul vieții monahale de obşte în Rusia, după tradiţia foarte veche a Bisericii din Răsărit. Pentru această lucrare, patriarhul i-a trimis în dar o cruce, un paraman şi o schimă. Astfel, încep să apară mai multe mănăstiri în acea zonă, iar chinovia devine model și regulă pentru mănăstirile ruseşti, dintre care cele mai vechi sunt Mănăstirea Sfintei Treimi şi Mănăstirea „Buna Vestire” din apropierea Radonejului. După moartea Mitropolitului Alexei al Moscovei, Serghie refuză să devină mitropolit şi propune pe altcineva. Ţinuturile ruseşti erau sub stăpânirea tătaro-mongolilor, iar principii ruşi căutau o modalitate de a dobândi independenţa. Principele Dimitrie al Moscovei, supranumit ulterior Donskoi, a fost recomandat de stareţul Serghie, cinstit acum ca egumen în toate principatele, să fie conducătorul luptei pentru independenţa cnezatelor ruseşti de sub stăpânirea mongolă. Astfel, în 1380, principele Dimitrie adună oştile sale şi ale celorlalţi principi şi, cu binecuvântarea stareţului Serghie, care trimite pe Peresvet şi Osleaba, doi monahi, foşti ostaşi, ca să-l ajute, învinge în bătălia cu Mamai şi începe procesul de dobândire a independenţei.

„Întâi de toate să aveţi frică de Dumnezeu, curăţie sufletească şi dragoste nefăţarnică”

Pentru vieţuirea sa îngerească, Sfântul Cuvios Serghie a fost învrednicit de Dumnezeu să aibă vedenii cereşti. Odată, spune viaţa sfântului, stareţul Serghie a avut o vedenie în timp ce citea pravila în faţa icoanei Maicii Domnului. După încheierea Paraclisului, Serghie s-a aşezat să se odihnească, dar i-a spus la scurt timp ucenicului, cuviosul Mihei (data de pomenire: 6 mai), că vor primi o vizită deosebită. Imediat le apăru Maica Domnului, însoţită de Sfinţii Apostoli Petru şi Ioan Teologul. Din cauza luminii orbitoare, Cuviosul Serghie căzu cu faţa la pământ, iar Maica Domnului îl atinse, binecuvântându-l şi promiţându-i că-i va ocroti aşezământul pentru totdeauna.

Ajuns la adânci bătrâneţi, Sfântul Serghie a presimţit moartea sa cu jumătate de an înainte şi l-a binecuvântat să fie stareţ pe ucenicul său Nicon (data pomenirii: 17 noiembrie). Cuviosul s-a mutat la cele cereşti în data de 25 septembrie 1392. În acea zi i-a chemat pe fraţii mănăstirii şi le-a spus: „Luaţi aminte, fraţilor, ca întâi de toate să aveţi frică de Dumnezeu, curăţie sufletească şi dragoste nefăţarnică!”

Cuviosul Serghie a fost un mare rugător şi postitor. Şi-a cunoscut sfârşitul vieţii dinainte şi le-a spus ucenicilor să-l îngroape în cimitirul monahal. După moartea lui însă, monahii s-au sfătuit cu Mitropolitul Moscovei şi au decis să-l înmormânteze pe stareţul Serghie în Biserica Sfintei Treimi, pe care acela o zidise.

„Cinstitul trup al Sfântului era păstrat întreg şi luminat”

La 30 de ani după moartea Cuviosului, în data de 5 iulie 1422, moaştele sale au fost descoperite neputrezite, fapt înregistrat de cronicarul Pahomie Logofătul: „Atunci când sfânta adunare a deschis sicriul cel de minuni făcător, toţi au văzut o arătare minunată şi vrednică de zdrobirea inimii: nu numai că cinstitul trup al Sfântului era păstrat întreg şi luminat, ci şi hainele în care fusese înmormântat erau întregi, neafectate în vreun fel de putreziciune. Văzând aceasta, toţi L-au preamărit pe Dumnezeu, pentru că trupul Cuviosului stătuse atâţi ani în mormânt şi se păstrase neatins”.

Ziua descoperirii moaştelor, adică 5 iulie, este o altă zi în de sărbătorire a Sfântul Cuvios Serghie din Radonej, făcătorul de minuni.

Istoria mutării moaștelor Sfântului Serghie

Ieromonahul Ioan Samoilov spune într-o carte despre Sfântul Serghie de Radonej că „în toată istoria mănăstirii moaştele Cuviosului au fost mutate de la locul lor numai în caz de pericol foarte mare. De două ori, în 1709 şi 1746, ele au fost mutate din cauza incendiilor. Prima dată, sfintele moaşte au fost aşezate în piaţa Krasnogorski, lângă mănăstire, iar a doua oară, la marginea oraşului, unde nu erau construcţii şi incendiul nu putea ajunge. De asemenea, moaştele au mai fost mutate în 1812, atunci când armata rusă a părăsit Moscova, iar trupul Cuviosului a fost dus la Mănăstirea Sfântului Chiril din Belozersk”. De asemenea, moaştele Cuviosului Serghie au fost duse din lavra sa, care în perioada interbelică a fost muzeu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost purtate în spatele frontului. Din 1919 şi până în 1942 moaştele fuseseră ţinute în Muzeul ateismului, înfiinţat pe teritoriul lavrei de către bolşevici. Astăzi, moaştele Sfântului Serghie se află într-o preafrumoasă raclă din argint, în Biserica „Sfânta Treime” din lavra cu acelaşi nume, oraşul Serghiev-Posad, la 80 km depărtare de Moscova.


Galerie foto:

 

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!