Răspunsuri duhovniceşti: „Căsătoria este o sărbătorire a vieţii“

Răspunsuri oferite de pr. Daniel Luca, Parohia "Pogorârea Sfântului Duh" Bârlad, judeţul Vaslui.

Părinte, unde este locul lui Hristos în familie?

Locul lui Hristos este în centrul familiei. Prima familie a fost întemeiată în rai, având ca preot şi martor pe Însuşi Dumnezeu: Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul (Facere 1). Dacă până la căderea în păcat soţii trăiau într-o armonie deplină, după aceea situaţia, până la Mântuitorul Hristos, s-a schimbat. Mântuitorul restaurează caracterul religios al căsătoriei prin harul Duhului Sfânt, purificând, înnobilând iubirea conjugală. El îşi inaugurează activitatea cinstind căsătoria cu prezenţa Sa la nunta din Cana Galilei (Ioan 2, 2-11), săvârşind acolo cea dintâi minune. Binecuvântarea familiei de către Domnul nostru Iisus Hristos la nunta din Cana, când a transformat apa în vin la solicitarea Maicii Sale (icoana Bisericii rugătoare) de a ajuta o familie nouă în nevoie, constituie pentru noi o puternică bază a speranţei creştine.

Cum trăieşte o familie care îl are pe Hristos în centru?

Familia poate să facă faţă în prezent tuturor provocărilor şi ispitelor, menţinându-şi stabilitatea şi verticalitatea, doar dacă Îl va lua în ajutor pe Hristos Mântuitorul. Dacă L-am "aşezat" pe Hristos la baza familiei noastre, înseamnă că vom avea curajul să-L rugăm, să-I spunem ce lipseşte cu adevărat familiei. De aici vine criza cea mai profundă a familiei: din insuficienta ei deschidere spre ajutorul lui Hristos şi al Maicii Domnului în organizarea înseşi a vieţii conjugale.

În familie trebuie să existe iubire. Un soţ care îşi iubeşte într-adevăr soţia o va considera un partener egal în toate aspectele vieţii în comun. El îşi va exercita "funcţia de conducător" asigurând respectarea egalităţii cu partenera de viaţă. Soţia este un partener egal în drepturi în toate aspectele vieţii de cuplu. Conducerea cu iubire înseamnă că soţul afirmă demnitatea soţiei lui, că o consultă în toate problemele, că împărtăşeşte totul cu ea şi că o încurajează. Totuşi, fără a neglija egalitatea, soţul recunoaşte că în tot acest timp el este răspunzător înaintea lui Dumnezeu pentru bunăstarea căsniciei sale.

Căsătoria este o sărbătorire a vieţii. Nunta se încheie, dar căsnicia durează până la moartea unuia dintre parteneri sau chiar dincolo de aceasta.