Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Rata mică de absorbţie a fondurilor europene rămâne o problemă

Rata mică de absorbţie a fondurilor europene rămâne o problemă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Bogdan Cronţ - 18 Iulie 2013

România a evitat o criză financiar-bancară în această perioadă cu ajutorul asistenţei financiare internaţionale, dar rata mică de absorbţie a fondurilor europene rămâne o foarte mare problemă.

Stabilitatea financiară este o precondiţie a oricărei creşteri economice, iar recesiunea în România ar fi fost mult mai severă dacă nu era evitată criza financiar-bancară, a declarat, ieri, la un colocviu organizat de Banca Naţională a României, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „N-are rost să vorbim de creştere economică, dacă nu asiguri stabilitate financiară. Hai să nu ne mai jucăm cu problema stabilităţii financiare, să aşteptăm să vină doamna Lagarde (n.r., Christine Lagarde, directorul general al FMI, n.r.) în România să facă un miracol. Trebuie să stimulăm munca, inovaţia, capitalul, nu credite date aiurea, nu relaxări de condiţii prudenţiale“, a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Şeful BNR a subliniat că România a evitat o criză financiar-bancară în această perioadă, cu ajutorul asistenţei internaţionale. “Din punctul meu de vedere, economic nu poate fi ceva mai rău decât o criză financiară şi bancară. Este devastatoare şi are efecte pe mai multe generaţii. Vedeţi câţi bani s-au introdus în ţările dezvoltate pentru salvarea băncilor mari. Am avut recesiune în România, recesiunea ar fi fost mai puternică dacă aveam şi criză financiară şi bancară“, a mai spus Isărescu.

Şeful Băncii Naţionale a mai declarat că “una dintre lecţiile crizei“ o reprezintă riscul falimentului unei instituţii de credit foarte mari, care poate să afecteze atât stabilitatea financiară, cât şi întreaga economie a unei ţări. „Din fericire, în România nu avem bănci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internaţionale“, a spus Mugur Isărescu, potrivit căruia cele mai mari bănci, în funcţie de active, sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi Unicredit Ţiriac. „O bancă mare, dacă vrei s-o stabilizezi cu bani de la buget, ai nişte costuri enorme. Şi apoi, de ce să plătească contribuabilii? Vedeţi la ce problemă de atac la democraţie se ajunge“, a explicat guvernatorul BNR, care a subliniat că nivelul garantat de 100 de mii de euro pe deponent şi pe bancă “este suficient pentru realitatea economică şi socială din România“.

Un motiv pentru care sistemul bancar este considerat mai predispus la riscuri sistemice îl reprezintă, în opinia guvernatorului BNR, intensitatea informaţională. „Atrage deseori reacţii disproporţionate, apar reacţii nejustificate şi replieri dezordonate ale deponenţilor şi alte instituţii bancare şi toate acestea pot genera panică. Nu mai are nici o importanţă că panică s-a declanşat din motive nejustificate. Nu te mai ascultă nimeni“, a adăugat oficialul BNR.

„Cum de nu reuşim să accesăm nişte bani gratis, când avem atâta nevoie de ei?“

Totodată, Mugur Isărescu a declarat că a supraevaluat capacitatea administrativă a României de a absorbi fondurile europene.

„Inclusiv eu am supraevaluat, masiv şi dureros pentru mine, capacitatea administrativă a României de a absorbi nişte bani gratis. Şi acum mă întreb: cum de nu reuşim să accesăm nişte bani gratis, când avem atâta nevoie de ei?“, a spus Mugur Isărescu. Potrivit şefului BNR, din punct de vedere istoric, capitalizarea s-a făcut prin acumulare primitivă de capital, iar acest lucru „durează de  decenii“. „Vorbim de lipsa capitalului românesc, citim că nu avem bănci cu capital românesc. Capitalul este floare la ureche? Îl creează cineva? E muncă, este economisire, dar avem aceste fonduri europene care ar putea să ajute la crearea capitalului românesc. Uitaţi că nu le-au accesat. Nu încerc să dau răspunsuri, pentru că nu am reuşit. La nivel macro, putem să asigurăm din aceste fonduri o rezervă fără să ne împrumutăm, să dăm înapoi banii pe care i-am împrumutat, fără să creăm mari tulburări şi telenovele: ce se va întâmpla când România va da banii înapoi? Uitaţi că am dat vreo câteva miliarde de euro bani înapoi în această jumătate de an şi nu cred că a simţit cineva“, a subliniat guvernatorul BNR.