Reducerea taxelor, soluţie aproape unanim acceptată la nivel european

Silviu Dascălu, 12 Noiembrie 2009

Reducerea anumitor taxe pare a fi soluţia de relansare economică cea mai agreată de guvernele europene de centru sau de dreapta, în timp ce ţările conduse de guverne de centru-stânga propun mărirea impozitelor, inclusiv a TVA. Criza economică i-a forţat pe politicienii europeni să se gândească la măsuri grabnice de atenuare a efectelor sale şi de depăşire a ei într-un timp cât mai scurt. Guvernele europene de centru-dreapta se gândesc, în majoritate, la reduceri de impozite ca măsură principală de înviorare economică.

Cea mai recentă măsură de acest fel a unui Guvern de centru-dreapta a fost anunţată de cancelarul german Angela Merkel. „Este vorba despre reducerea impozitelor familiilor, de reforma impozitului pentru întreprinderi şi a impozitului pe moşteniri“, a spus cancelarul Merkel, într-o conferinţă comună de presă cu Guido Westerwelle, viitorul ministru al Afacerilor Externe.

Această tendinţă care mizează pe relansare este în detrimentul reducerii deficitelor bugetare care trebuie să aştepte vremuri mai bune. Cancelarul german şi echipa sa de economişti iau în calcul renunţarea de către stat în favoarea contribuabililor şi a societăţilor comerciale la 24 miliarde de euro. Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble a exclus echilibrarea bugetului de stat până în 2013, calificând-o drept o utopie pentru această legislatură, anunţă Agenţia France Presse. Amânarea echilibrării bugetare, a mai spus Schauble, va însemna o îndatorare publică ridicată care va fi depăşită atunci când criza va fi anihilată.

Anterior, Italia şi Suedia au adoptat aceleaşi măsuri de reducere a impozitelor pentru a susţine relansarea economică. Guvernul de centru-dreapta condus de Silvio Berlusconi crede într-un program de măsuri similar de reducere a fiscalităţii pentru susţinerea activităţii economice. Chiar dacă întâmpină însăşi opoziţia ministrului său al Economiei, Guvernul Berlusconi vrea să meargă chiar mai departe şi să desfiinţeze temporar taxa profesională. Reducerea taxelor va lăsa în conturile firmelor şi contribuabililor din Italia aproximativ 12 miliarde de euro în anul 2010. Măsurile de reducere a impozitelor preconizate de Guvernul italian au luat ca model cele franceze sub mandatul preşedintelui de centru-dreapta Nicolas Sarkozy.

Guvernul suedez de centru-dreapta, ţară care deţine preşedinţia Uniunii Europene, a adoptat măsuri similare de reducere a impozitelor pe venituri, însă suma este mică, aproximativ 900 de milioane de euro.

Guvernele de centru-stânga au o altă strategie pentru depăşirea crizei economice. Guvernul spaniol intenţionează să mărească impozitele şi taxele, inclusiv a TVA, pentru venituri suplimentare la buget. În 2010, se estimează că 11 miliarde de euro vor intra suplimentar în vistieria statului spaniol. Măsura este gândită pentru a proteja bugetul de adâncirea deficitului.

FMI crede că relansarea economică ar putea începe în acest an

Redresarea economiei mondiale ar putea începe din acest an, în loc de prima jumătate a anului 2010, cum este prevăzut în estimările Fondului Monetar Internaţional, a declarat directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Refacerea „ar putea începe mai devreme de prima jumătate a lui 2010, la sfârşitul lui 2009“, a afirmat Strauss-Kahn, într-un discurs susţinut în capitala norvegiană Oslo.

El a precizat că actuale prognoze ale FMI includ o creştere de 3% a economiei mondiale în 2010, după un declin de 1% în 2009.

Strauss-Kahn a reiterat că guvernele nu trebuie să retragă prea rapid măsurile de stimulare economică, care ar putea declanşa „o recesiune dublă, de tipul W“.

Directorul FMI a mai spus că în mod normal şomajul continuă să crească timp de un an după începutul redresării, perioadă în care autorităţile trebuie să nu retragă măsurile de sprijin.

„Nu putem afirma că am depăşit problemele până nu ştim care este vârful şomajului“, a adăugat el.

Strauss-Kahn a precizat că Fondul va acorda în acest an împrumuturi de patru ori mai mari, comparativ cu 2008, pentru a sprijini ţările afectate de criză.

Şeful FMI a mai arătat că G20, grupul celor mai mari economii ale lumii, ar avea o reprezentativitate mai mare dacă ar include câţiva noi membri, dar nu a numit anumite ţări.

Măsuri nepopulare în Ungaria

Noul premier maghiar Gordon Bajnai a declarat că intenţionează să restrângă cheltuielile bugetare la maximum, pentru a preveni un declin accentuat al economiei. Potrivit estimărilor sale, economia ţării vecine se va contracta cu 6% în acest an.

Din acest motiv, el a precizat că intenţionează să reducă cheltuielile cu 1,3 mii de miliarde de forinţi (4,3 miliarde de euro) până în 2010, pentru a păstra deficitul bugetar sub 3% din PIB. Dincolo de aceste cifre reci, care aparent nu ar spune nimic omului simplu, premierul va lua cele mai nepopulare măsuri pe care administraţia de la Budapesta le-a luat în ultimii 20 de ani, printre care se numără anularea celei de-a 13 pensii pe care o primea până acum pensionarii, îngheţarea subvenţiilor pentru creşterea copilului pentru următorii doi ani şi majorarea graduală a vârstei de pensionare.

„Ungaria este într-un cerc vicios. Rata mare a redistribuirilor guvernamentale scade potenţialul de creştere al ţării, scăderea creşterii afectează încrederea, iar o încredere scăzută afectează economia din cauza ratelor mari la dobânzi“, a spus el.

Deşi anunţă că aceste măsuri vor avea un efect benefic asupra economiei, o parte a populaţiei nu este de acord cu măsurile Guvernului, pentru săptămâna aceasta fiind anunţate o serie de mişcări de protest. Gordon Bajnai a precizat că nu se va lăsa înduplecat, deoarece nu este interesat de politică. Premierul maghiar este un om de afaceri care nu face parte din nici un partid şi a declarat că singurul său contact cu politica va fi acest mandat în fruntea Executivului.

Comisia Europeană ar putea propune reducerea TVA în toate ţările

Comisia Europeană ar putea propune statelor membre să urmeze exemplul Marii Britanii şi să reducă taxa pe valoarea adăugată ca posibil instrument pentru susţinerea economiilor naţionale, în cadrul planului european de relansare.

„Diversele propuneri în jurul TVA ar trebui să fie menţionate în textul final. Ar trebui să fie în special menţionat faptul că reducerea nivelului TVA face parte dintre măsurile de relansare care ar putea fi utilizate la nivel naţional“, precizează surse apropiate CE.

Nivelul minim al TVA este stabilit la 15%, dar 25 de ţări membre din totalul de 27 utilizează, în prezent, procente superioare plafonului minimal. Excepţiile sunt Luxemburg şi Cipru, care au optat pentru un TVA de 15%.

Iniţiativa Executivului european vine după ce Guvernul britanic a anunţat reducerea TVA de la 17,5% la 15%, măsură care va intra în vigoare de la 1 decembrie şi va opera până la sfârşitul anului 2009. Germania şi Franţa au respins însă ideea unei reduceri a TVA.

Comisia Europeană ar putea aminti, în textul final, propunerea înaintată în luna iulie privind extinderea listei de produse şi servicii pentru care statele membre pot aplica rate reduse de TVA.

Propunerea, privită cu ostilitate de Germania, nu a fost încă adoptată la nivelul ţărilor membre.

Bruxelles va menţiona şi posibilitatea de a aplica un TVA redus pentru bunurile şi serviciile „verzi“, respectiv puţin consumatoare de energie.

În cadrul planului general de relansare, Comisia ar putea propune, de asemenea, măsuri facultative privind piaţa muncii, referitoare în principal la reducerea impozitelor în acest segment de activitate. Un alt set de măsuri care ar putea face parte din acest plan va încuraja susţinerea sectorului de cercetare.

Măsurile anticriză din România, printre cele mai ineficiente

Măsurile anticriză adoptate în România sunt printre cele mai ineficiente din Europa şi din lume, ca amploare şi structură, iar criza economică determină companiile româneşti să reducă eforturile de combatere a corupţiei, potrivit unui studiu al CESifo. Pe o scară de la 1 la 9, măsurile de combatere a crizei financiare şi economice adoptate în România au fost evaluate cu nota 1,3, punctaj rezultat în urma centralizării opiniilor a 12 economişti din România intervievaţi de CESifo.

Singura ţară din Europa cu o clasare mai slabă este Letonia, cu nota 1, iar la nivel mondial doar Bolivia, Guatemala şi Venezuela au obţinut evaluări inferioare, scorul acestor state fiind tot 1.

Norvegia a obţinut cea mai ridicată notă, 7,4, nici un stat din lume nereuşind să depăşească acest nivel şi să se apropie de scorul maxim.

Celelalte ţări ale căror măsuri anticriză au depăşit nota 7 sunt China, Australia şi Danemarca.

Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, au primit nota 5 de la economiştii intervievaţi de CESifo pentru programele anticriză introduse.

Nota 1 reprezintă măsuri insuficiente ca amploare şi structură pentru a ameliora efectele crizei, nota 5 indică măsuri „mai mult sau mai puţin suficiente“, iar nota 9 reprezintă iniţiative absolut suficiente, precizează CESifo, un grup de cercetare patronat de Centrul pentru Studii Economice al Universităţii din Munchen şi Institutul de Cercetare Economică Ifo, din Germania.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!