Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Reformă profundă a bacalaureatului în Franţa

Reformă profundă a bacalaureatului în Franţa

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 21 Feb 2018

Franţa a anunţat, săptămâna trecută, că bacalaureatul, examen sacrosant apărut în timpul lui Napoleon care nu mai răspunde însă nevoilor moderne de formare, va avea o nouă structură, începând din 2021, relatează AFP.

Noul bacalaureat va conţine patru probe scrise, printre care franceza şi filosofia, precum şi un mare examen oral, în timp ce seriile de probe specializate vor fi suprimate, a anunţat ministrul educaţiei, Jean-Michel Blanquer.

Potrivit ministrului Blanquer, examenul oral şi cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finală de bacalaureat. Cele 40% rămase vor proveni din aşa-numitul „control continuu” şi notele şcolare (10%), „pentru a pune în valoare regularitatea muncii elevului”. „Controlul continuu” înseamnă o serie de „probe comune” semestriale care pot avea loc în decembrie, ianuarie sau aprilie. Subiectele vor fi extrase dintr-o bancă naţională de subiecte, iar lucrările vor fi corectate de alţi profesori decât cei ai elevului.

Ministrul a anunţat şi sfârşitul împărţirii în serii (specializări) de tipul L (literar), ES (economic şi social) şi S (ştiinţific) pentru bacalaureat. „Vrem să oferim mai multă decizie elevilor şi să evităm ierarhiile artificiale între serii”, a declarat el.

În locul seriilor L, ES şi S, elevii vor urma un trunchi comun şi vor alege trei „specialităţi” în primii trei ani de liceu, din care vor rămâne doar două în anul terminal.

În trunchiul comun figurează franceza, filosofia, istoria-geografia şi învăţământul moral şi civic, două limbi de circulaţie, sportul şi o nouă disciplină intitulată umanism ştiinţific şi digital.
Printre „specialităţi” se află matematicile, fizica-chimia, ştiinţele vieţii şi ale Pământului, istoria-geografia şi geopolitica, ştiinţele economice şi sociale, umanism-literatură-filosofie, limbi şi literaturi străine, ecologie-agronomie şi teritorii, arte, ştiinţe din domeniul ingineriei, digitale şi informatice.