Sănătate
Ceapa și usturoiul ajută la prevenirea litiazei

Regimul alimentar indicat în litiaza biliară

Bolnavii cu calculi biliari sunt nevoiți să țină un regim strict timp de câțiva ani pentru a evita tendința formării de noi pietre. O alimentație adecvată urmărește limitarea litogenezei și chiar dizolvarea, treptată, a pietrelor formate. Afecțiunile la acest nivel dereglează digestia și starea de echilibru biologic al întregului organism.

Într-un organism sănătos, fierea este de culoare galbenă, alcalină și neiritabilă, cu consistență fluidă sau ușor vâscoasă. În intervalul dintre mese, fierea se acumulează în vezică, întrucât sfincterul Oddi este închis, iar musculatura vezicii este relaxată.

Într-un organism bolnav, cu un înalt grad de intoxicare, fierea devine verde-închis, aproape neagră și are acțiune acidă și corozivă asupra țesuturilor. În această stare nu se mai scurge spre duoden, se blochează pe canale și provoacă inflamarea ficatului, a vezicii biliare și arsuri în intestine.

Orice afecțiune la acest nivel provoacă suferințe, acute sau cronice, constatate mai frecvent la persoanele supraponderale și la femei, de două ori mai mult decât la bărbați, datorită tulburărilor ivite în metabolismul lipidelor. Se dereglează digestia și starea de echilibru biologic al întregului organism.

Regimul alimentar are un rol esențial în prevenirea, instalarea și combaterea procesului de formare a calculilor biliari. O alimentație adecvată urmărește limitarea litogenezei și chiar dizolvarea, treptată, a pietrelor formate.

Se vor evita mesele copioase, încărcate cu cărnuri și grăsimi. Sunt indicate crudități și sucuri de legume, pe cât posibil neprelucrate prin fierbere (două cepe pe zi, usturoi, salată verde, morcov, țelină, tomate, pătrunjel, mărar, leuștean, conopidă, sfeclă roșie, hrean, dovlecei etc.).

Rezultate bune dă și cura de șase săptămâni cu suc combinat - morcov, castraveți, ridichi și sfeclă roșie, în părți egale, din care se bea câte un păhărel (100 ml), de trei ori pe zi, având acțiune directă în dizolvarea pietrelor din vezică. Sunt admise și alte alimente, precum lapte acru amestecat cu tărâțe de grâu, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caș, urdă, telemea desărată, supe de zarzavat cu orez, griș sau tăiței, borșuri de legume, piure de cartofi, carne rasol de vită și pui, pește slab, untdelemn (neprăjit), paste făinoase, pâine albă, uscată sau prăjită.
Se mai recomandă o cură de 7-14 zile cu fructe dulci proaspete (cireșe, vișine, piersici, fragi, mere, pere, prune, pepene verde, zmeură, struguri, lămâi, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulcețuri, toate cu rol decisiv în drenarea vezicii.

Mulți bolnavi au constatat efectele foarte bune ale tratamentului cu ulei de măsline sau floarea-soarelui (250 ml) în amestec cu suc de lămâie (250 ml stors de la circa șase lămâi). Tratamentul începe seara la ora 20:00, când se bea un păhărel cu 50 ml ulei și un păhărel cu 50 ml suc de lămâie, cu repetare de patru ori la intervale de 15 minute. După fiecare ingerare de ulei cu lămâie, pacientul va sta culcat pe partea dreaptă și va ține o pernă electrică încălzită pe partea ficatului. La culcare, va dormi pe spate până dimineață.

Dacă alimentația este greșită se poate provoca o creștere în volum a microcalculilor existenți, ducând, adesea, la complicații neprevizibile, uneori cu risc letal.

Alimentele permise: carne de pasăre și vită, pește slab proaspăt; lapte dulce și bătut, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caș și urdă; ouă fierte moi, ochiuri românești, budinci și sufleuri; uleiuri vegetale (de măsline sau floarea-soarelui) și margarine, lipsite de colesterol; pâine albă și intermediară; macaroane, spaghete, tăiței, fidea, griș, orez; fructe curățate de coajă și fără sâmburi, rase sau sub formă de compoturi și jeleuri.

Alimentele interzise: carnea de porc, oaie, rață, gâscă, vânat și pește gras, grăsimi animale, slănină, cârnați, șuncă, mezeluri, afumături, tocături, sardele, sosuri cu rântaș și prăjeli, ouă tari sau prăjite, unt, brânzeturi grase și sărate, smântână, frișcă, maioneză, conserve de carne și pește, pâine neagră și proaspătă, ciuperci, legume bogate în celuloză grosieră (fasole boabe, varză, praz, mazăre), nuci, alune, prăjituri, cafea, ceai rusesc, cacao, ciocolată, condimente iuți, tutun, băuturi alcoolice și alimente prea reci (înghețate, siropuri, bere). De asemenea, se vor evita alimentele bogate în colesterol (ficat, rinichi, pancreas, viscere).

Meniuri recomandate

Micul dejun:
Ceai hepatic, pâine prăjită, telemea de vaci desărată, margarină, gem; iaurt cu covrigi, salată de pește.
Prânz: supă de pui cu fidea, rasol de pasăre cu piure; supă de legume cu găluște, mâncare de fasole verde cu carne de pui; ciorbă de perișoare, ardei umpluți cu carne de vită și orez; ciorbă de cartofi, sărmăluțe în foi de viță.
Ora 17:00: prăjitură cu căpșuni, pepene verde, struguri; lapte bătut cu baton, jeleuri din fructe.
Cina: spaghete cu brânză de vaci, iaurt cu pâine; cartofi gratinați cu caș, griș cu lapte; musaca cu macaroane, carne albă; piept de pasăre la grătar cu salată de sfeclă roșie.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!