Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reveria, o funcţie vitală a psihicului

Reveria, o funcţie vitală a psihicului

Data: 18 Iulie 2012

Psihologii spun că ne petrecem între 15% şi 50% din perioada de veghe visând cu ochii deschişi, iar acest lucru se referă la a se detaşa cineva de sarcinile de lucru ori de stimulii externi şi a-şi centra atenţia pe gânduri, fantezii şi sentimente ori stări sufleteşti. Iar atunci când creierul nostru nu are ceva special de făcut, dedică o întreagă reţea neuronală actului de a revedea ceea ce ştim deja şi imaginându-şi noi lumi, cu alte cuvinte, actului reveriei. Reveria se desfăşoară în timpul stărilor de veghe şi relaxare, când cel în cauză îşi lasă gândurile să vagabondeze. Pornind de la ceea ce se vede sau de la o idee care i-a rămas în minte, încep să apară însuşiri de imagini şi de idei propulsate de dorinţe şi aşteptări. Aceasta evoluează într-o direcţie fantezistă, iar persoana le urmăreşte pasiv şi din când în când poate interveni cu o uşoară dirijare în direcţia dorinţelor.

Până nu de mult, prin anii â50, psihologii îi avertizau pe părinţi să nu-şi lase copiii să viseze cu ochii deschişi, deoarece ar putea cădea în nevroză sau chiar psihoză (Klinger, 1987).

Cercetări recente arată că reveria, la fel ca şi visul din timpul somnului, este o perioadă când creierul consolidează învăţarea. De asemenea, poate ajuta oamenii să gestioneze problemele şi să se îndrepte spre succes. Tomografiile arată că zonele creierului responsabile cu rezolvarea problemelor sunt activate în momentele de visare cu ochii deschişi. Totodată, reveria poate ocaziona combinaţii noi şi originale care pot fi valorificate în formele superioare ale imaginaţiei. De aceea, unii autori recomandă reveria de scurtă durată ca pe o cale a stimulării creativităţii. Conform ultimelor cercetări, reveria pare a fi o funcţie vitală a psihicului. (C.S.)