România este în criză de muncitori calificaţi

Bogdan Cronţ, 04 Octombrie 2007

▲ Salariile de pe piaţa românească au ajuns, în anumite domenii, la acelaşi nivel sau chiar le depăşesc pe cele din Germania, apreciază reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane ▲ O mare problemă a investitorilor o reprezintă costurile salariale în continuă creştere, în raport cu slaba calificare a personalului ▲ România începe să se confrunte cu o criză a forţei de muncă, situaţie deja acută în Bulgaria ▲ Aproximativ două milioane de români muncesc, la ora actuală, peste graniţă ▲

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit estimările privind câştigul salarial mediu net din economie pentru intervalul 2009-2013, anticipând un nivel de 1.770 de lei la finele acestei perioade, faţă de valoarea de 1.026 de lei, preconizată pentru acest an.

În varianta preliminară a prognozei de toamnă pe termen mediu, prezentată de CNP marţi, salariul mediu net pentru 2009 este estimat la 1.282 de lei, urmând să ajungă la 1.395 de lei în 2010. Pentru 2011 şi 2012, Comisia anticipează niveluri salariale medii de 1.511 lei şi, respectiv, 1.635 lei.

Creşterea salariilor va încetini de la 18,5%, nivel preconizat pentru acest an, la 8,3% la finalul intervalului analizat. Salariul mediu net va ajunge la 1.000 de euro în 2020, a susţinut şi ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. „Abia atunci vom putea spune că România va fi o ţară mediu dezvoltată“, a afirmat ministrul Vosganian.

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii, estimările CNP arată că numărul mediu de salariaţi va ajunge la 5,2 milioane de persoane până în 2013, faţă de 4,7 milioane de persoane în 2007, ritmul anual de creştere încetinind, treptat, de la 2,2% în acest an, la 1,1% la finalul perioadei analizate.

În domeniile de vârf, salariile sunt la fel ca în Germania

Salariile de pe piaţa româneacă, în anumite domenii, au ajuns la acelaşi nivel sau chiar le depăşesc pe cele din Germania, apreciază reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane. Deşi nu dezaprobă aceste creşteri salariale, investitorii germani sunt nemulţumiţi de faptul că productivitatea muncii din România este sub nivelul companiilor germane. „În domenii de vârf, salariile sunt aceleaşi ca în Germania sau chiar mai mari. Această situaţie se constată la directorii financiari, la inginerii constructori, arhitecţi, la managerii din domeniul IT. Problema este că productivitatea din România nu se compară cu cea din Germania. Pentru salariul primit, prestaţia unui angajat german este mult mai mare“, a declarat vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, Radu Merica. La rândul său, directorul executiv al E.On Moldova, Guenther Schubert, a spus că, în acest an, creşterea salariilor a fost de 20%, nivel care nu corespunde însă cu dezvoltarea productivităţii. „Evoluţia salariilor trebuie să fie în concordanţă cu productivitatea. Creşterea din acest an a fost determinată de situaţia de pe piaţa forţei de muncă, respectiv de lipsă a personalului calificat, şi nu de evoluţia productivităţii. Dacă se va perpetua această situaţie, companiile vor avea o problemă, deoarece va exista o presiune asupra lor şi vor fi nevoite să se despartă de unii colaboratori“, a spus directorul executiv al E.ON. Referitor la lipsa muncitorilor calificaţi, Guenther Schubert a precizat că este dificil să găsească personal în Bucureşti, în special în domeniile IT şi financiar. Reprezentanţii oamenilor de afaceri germani au recomandat Guvernului să pună un accent mai mare pe pregătirea vocaţională a angajaţilor şi mai puţin pe cea academică. Investitorii străini au cerut, de asemenea, reconversia profesională a muncitorilor din agricultură în alte specializări.

Investitorii nu se aşteptau la creşteri salariale atât de rapide

Investitorii germani şi-ar putea reloca afacerile din România, întrucât piaţa forţei de muncă a devenit prea scumpă pentru aceştia, a declarat directorul Camerei de Comerţ Româno-Germane, Dirk Rutze. „Piaţa de muncă românească a devenit deja prea scumpă, astfel că investitorii germani se gândesc să-şi mute capacităţile de producţie în alte ţări“, a explicat Rutze. În opinia sa, o mare problemă a investitorilor o reprezintă costurile salariale în continuă creştere, în raport cu slaba calificare a personalului.

„Din păcate, firmele care au nevoie de personal de înaltă calificare au probleme în găsirea acestuia, pentru că în România nu sunt suficiente instrumentele necesare pentru calificarea personalului“, a adăugat Rutze. Cu toate acestea, de la începutul acestui an, un număr de 500 de firme cu capital german au notificat Camera de Comerţ Româno-Germană cu privire la intenţia de a investi în România, a recunoscut oficialul german.

Principalii investitori străini în România sunt Olanda, Austria, Franţa şi Germania

La finele lunii martie, principalul investitor în România era Olanda, cu investiţii totale de 3,2 miliarde de euro (20% din totalul capitalului), urmată de Austria, cu 2,18 miliarde de euro (peste 13%), Franţa, cu 1,57 miliarde de euro (aproape 10%) şi Germania, cu 1,56 miliarde de euro. În România sunt înregistrate, în prezent, aproape 14 mii de societăţi cu capital german (locul al doilea, după Italia). Agenţia Română pentru Investiţii Străine estimează pentru acest an un nivel al investiţiilor străine directe de 6,5-7 miliarde de euro.

Cu toate că estimările sunt încurajatoare, investiţiile străine directe atrase de România în primul trimestru al anului 2007 au scăzut cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut, valoarea acestora cifrându-se la 1,312 miliarde de euro.

România a urcat 23 de poziţii în clasamentul statelor care oferă cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea afacerilor

România se situează pe locul 48, într-un clasament ce cuprinde un număr de 178 de state, care oferă cele mai favorabile condiţii pentru dezvoltarea afacerilor. Potrivit celei mai recente ediţii a raportului „Doing Business“, realizat de Banca Mondială, ţara noastră a urcat 23 de poziţii în acest clasament, faţă de 2006, însă nu a mai fost inclusă în topul primelor zece ţări reformatoare, la fel ca anul trecut.

În momentul de faţă, România se situează în urma unor state precum Estonia (locul 17), Letonia (22), Lituania (26), Slovacia (32), Ungaria (45) şi Bulgaria (46), se arată în raportul Băncii Mondiale. În ediţia anterioară a raportului, România a ocupat poziţia a doua în topul mondial al statelor cu cele mai bune performanţe în zona reformelor economice în intervalul 2005-2006, după Georgia, şi primul loc într-un clasament regional. În raportul din acest an, România a fost inclusă în categoria ţărilor care au întreprins reforme pozitive în domenii precum obţinerea de credite şi plata taxelor.

În acelaşi timp, însă, ţara noastră a primit o bilă neagră pentru condiţiile pe care le oferă în vederea începerii unei noi afaceri. În ceea ce priveşte piaţa muncii, România a obţinut un indice de 66 de puncte, din 100 posibile, rezultat care o plasează printre statele cu unele dintre cele mai rigide reglementări în domeniu, se spune în raport. Analiştii Băncii Mondiale au inclus în raport zece indicatori, în funcţie de care au realizat clasamentul: începerea unei afaceri, obţinerea de licenţe, angajarea de salariaţi, înregistrarea proprietăţii, obţinerea de credite, protejarea investitorilor, plata taxelor, comerţul exterior, punerea în aplicare a contractelor şi închiderea unei afaceri. Cea mai bună poziţie ocupată de România în urma analizei acestor indicatori a fost locul 13, la capitolul obţinerea de credite, la polul opus situându-se angajarea de salariaţi, locul 145. România s-a situat pe locuri din prima jumătate a clasamentului şi la protecţia investitorilor (locul 33), comerţul internaţional (38) şi punerea în aplicare a contractelor (37).

Puţini şomeri, dar şi mai puţină forţă de muncă disponibilă

Conform datelor prezentate de „Eurostat“, biroul statistic al Uniunii Europene, media ratei şomajului din ţărtile UE, raportată pentru luna iulie a acestui an, a fost 7,8%. Cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în Polonia - 15%, urmată de Slovacia, cu 14%. La acest capitol, România se situează sub media europeană, cu o rată a şomajului de doar 5,1%. Explicaţia acestei poziţionări favorabile nu o constituie însă puterea mare de absorbţie a pieţei de muncă autohtone, ci exodul masiv a circa o treime din forţa de muncă românească în străinătate. Chiar dacă acest fenomen a condus la o scădere considerabilă a presiunii financiare asupra sistemului de asigurări sociale, exodul forţei de muncă a generat şi un puternic deficit, ce riscă să afecteze serios dezvoltarea anumitor sectoare ale economiei.

România începe să se confrunte cu o criză a forţei de muncă, situaţie deja acută în Bulgaria. Estimările experţilor care activează pe piaţa muncii arată că aproximativ două milioane de români muncesc, la ora actuală, peste graniţe. Acest lucru a afectat în special construcţiile, industria uşoară şi turismul, domenii în care cererea de forţă de muncă este imensă. Doar Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională caută, în acest moment, circa 10 mii de oameni în toată ţara, însă majoritatea firmelor preferă să-şi angajeze personalul în mod direct, fără intermediari.

Sectorul serviciilor „înghite“ tot mai mulţi angajaţi, agricultura îi „lasă

la vatră“

Potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, intitulat „Raportul naţional al dezvoltării umane“, numărul celor care lucrează în sectorul serviciilor va creşte, în următorii 6 ani, cu 11 procente, în timp ce numărul celor care lucrează în agricultură va scădea cu 16%. Studiul mai arată că una dintre principalele schimbări pozitive de pe piaţa forţei de muncă în ultimii ani o reprezintă creşterea gradului de educaţie al populaţiei. „Acest lucru se vede în numărul de studenţi, care a crescut puternic în ultimii 17 ani. Populaţia României e mult mai pregătită decât era în urmă cu 6-7 ani şi acest lucru înseamnă mult pentru un stat care a intrat în Uniunea Europeană şi care vrea să se axeze pe o economie bazată pe cunoaştere“, este de parere Cătălin Ghinărău, secretar ştiintific la Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale. Dacă numărul absolvenţilor de studii superioare a înregistrat o creştere constantă, nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre calitatea sistemului educaţional. „Se pune în continuare prea mult accent pe structurile largi, sistemul fiind prea puţin orientat spre specializările tehnice, unde piaţa are mari lipsuri. În timp ce facultăţile de studii economice sau drept s-au adaptat noilor cerinţe, cele tehnice au rămas la nivelul anilor â90“, a subliniat Cătălin Ghinărău.

În România sunt prea multe casnice

Deşi, în România, procentul populaţiei feminine este mai mare, rata de ocupare a femeilor pe piaţa muncii este mai mică decât cea a bărbaţilor, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse (ANES) şi Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE). Studiul s-a bazat pe colectarea datelor de la autorităţile locale din cinci judeţe: Botoşani, Giurgiu, Mehedinţi, Prahova şi Sălaj.

Potrivit reprezentanţilor CPE, creşterea uşoară a ratei de ocupare a femeilor pe piaţa muncii, semnalată în ultimii ani, se datorează în special angajărilor din agricultură. Cu toate acestea, deşi sunt procente semnificative din populaţie care lucrează în acest domeniu, nivelul angajaţilor este în continuare foarte mic, respectiv 1,6% în Botoşani, 2,6% în Mehedinţi, 3,2% în Sălaj, 6% în Giurgiu şi 6,8% în Prahova. În ceea ce priveşte numărul femeilor care lucrează în agricultură ca salariate, acesta este mult mai redus decât cel al bărbaţilor, cele mai mari diferenţe fiind în Botoşani şi Mehedinţi, unde doar 15,4%, respectiv 14,3% din femeile din agricultură sunt salariate, comparativ cu 84,6% şi 85,7% dintre bărbaţi.

Totodată, studiul realizat de Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse arată că femeile au un nivel de instruire mai scăzut decât cel al bărbaţilor. Astfel, aproape trei sferturi dintre femei au cel mult opt clase şi numai 3% au absolvit studii superioare, în timp ce numărul celor care nu au nici un fel de studii se situează între 5 şi 12%. Comparativ, nivelul de instruire al bărbaţilor este mai ridicat decât cel al femeilor, 60% dintre aceştia având cel mult opt clase, iar 4% studii superioare. Studiul realizat de ABES şi CPE a analizat şi domeniile în care lucrează femeile şi bărbaţii. Rezultatele au arătat că majoritatea femeilor activează în administraţie publică, învăţământ, sănătate sau asistenţă socială, adică domeniile cel mai puţin remunerate în România. Totodată, studiul a demonstrat că există discrepanţe notabile între femei şi bărbaţi, chiar dacă aceştia lucrează în acelaşi domeniu şi fac acelaşi lucru. Cele mai mari diferenţe sunt în domenii precum industria sau comerţul. Singurele domenii în care femeile au salarii mai mari sunt agricultura şi tranzacţiile imobiliare. În ceea ce priveşte rata şomajului, aceasta este mai scăzută în cazul femeilor, arată rezultatele studiului.

▲ Jumătate din populaţia României este inactivă

Raportul întocmit de cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale subliniază faptul că populaţia României scade numeric şi îmbătrâneşte, ratele abandonului şcolar sunt ridicate şi, raportat la numărul de locuitori, populaţia participă foarte puţin la activitatea economică. Mai exact, concluziile studiului arată că jumătate din populaţia României este inactivă, fiind formată într-un procent foarte mare din pensionari. Totodată, deşi indicatorul care măsoară dezvoltarea umană în România a evoluat constant în ultimii ani, în special ca efect al creşterii economice, acesta plasează ţara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la mare distanţă de celelalte state membre. „Indicatorul dezvoltării umane ia în considerare trei componente: longevitatea, nivelul de educaţie şi standardele de viaţă“, a explicat Cătălin Ghinărău.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!