Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România nu este de acord cu eliminarea totală a subvenţiilor după anul 2013

România nu este de acord cu eliminarea totală a subvenţiilor după anul 2013

Un articol de: Oana Nistor - 25 Noiembrie 2007

▲ Politica Agricolă Comună (PAC) va suferi unele modificări ca urmare a reformei ce se va face la nivelul acestui sector ▲ Dacă unele state membre doresc eliminarea totală a subvenţiilor după anul 2013, România îşi va exprima dezacordul în acest sens ▲ „Poziţia României în acest sens este de a menţine aceste subvenţii pe suprafaţă, pentru a ajunge măcar la media din UE de 200 de euro pe hectar“, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu ▲ O altă măsură din planul de reformare a PAC este legată de eliminarea cotei de lapte ▲

Fermierii români nu vor mai beneficia de subvenţii pe suprafaţă după anul 2013 dacă poziţia principalelor ţări membre va fi îmbrăţişată de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC). „În cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC) se doreşte o eliminare totală a subvenţiilor acordate agricultorilor pe suprafaţă, după 2013, şi orientarea acestor sume către pilonul II privind dezvoltarea rurală. Poziţia României în acest sens este de a menţine aceste subvenţii pe suprafaţă pentru a ajunge măcar la media din UE de 200 de euro pe hectar“, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu. După rezolvarea problemelor la sistemul integrat de distribuire a plăţilor directe, românii vor primi o subvenţie de la Uniunea Europeană de 50 de euro/hectar.

Eliminarea totală a subvenţiilor este o propunere a statelor vechi membre ale UE, în timp ce România, prin organele decizionale din sectorul agricol, doreşte ca decuplarea subvenţiilor să se facă gradual după 2013, ţinând cont însă de sectoarele sensibile din agricultură.

Potrivit oficialului român, Comisia Europeană va notifica în cel mai scurt timp, până la jumătatea lunii decembrie, toate cele 27 de state în legătură cu reforma PAC, fiecare stat membru urmând să-şi prezinte punctele de vedere pe marginea măsurilor de modificare propuse pentru PAC.

Mai multe fonduri pentru dezvoltarea rurală

Unele state membre propun eliminarea graduală a mecanismelor de intervenţie pe care se bazează încă mulţi fermieri, poziţia României în această situaţie fiind din nou contrară. Oficialii Ministerului Agriculturii sunt de părere că intervenţiile pe piaţă trebuie menţinute pentru anumite sectoare sensibile - cereale, carne de porc. Fiecare sector în parte ar trebui să fie supus unei analize amănunţite pentru a se vedea dacă această măsură nu va duce la un haos în ceea ce priveşte raportul dintre producţie şi preţurile practicate. Cea de-a treia măsură se referă la transferul a 20% din fondurile de plăţi directe (pilonul 1) către dezvoltare rurală (pilonul 2). Deşi la prima vedere această decizie ar avantaja într-o oarecare măsură Ţara noastră, dat fiind faptul că la capitolul dezvoltare rurală situaţia nu este deloc „pe roze“, drumurile asfaltate, canalizările sau alimentarea cu apă lipsind cu desăvârşire în spaţiul rural, oficialii români nu vor susţine nici această măsură. Potrivit Ministerului Agriculturii, România nu are interesul să aplice la acest transfer din simplul motiv, verificat din plin şi în această perioadă, dat fiind faptul că sectorul privat nu este capabil să absoarbă în intregime fondurile alocate pe dezvoltare rurală, „fiind nevoie de co-finanţare şi de legislaţie pentru ca firmele să poată accesa credite“.

În ceea ce priveşte simplificarea PAC, cele 21 de organizaţii comune de piaţă sunt de acord cu această simplificare, dar numai la nivel tehnic, fără implicaţii asupra politicii de bază a PAC. În cadrul reformei s-a propus şi o măsură a cărei finalitate va avantaja România. Simplificarea cerinţelor de respectare a mediului, de bunăstare a animalelor şi cele fito-sanitare, va diminua obligaţiile administrative pentru fermieri şi autorităţile naţionale.

Se doreşte eliminarea cotei de lapte

Cea de-a şasea măsură - eliminarea cotei de lapte - ar permite, la o primă analiză, dezvoltarea unui număr de ferme care nu vor depinde de cote. „Riscul ar fi că se va produce o creştere prea mare a cantităţii de lapte şi va fi influenţat fermierul din punct de vedere economic pentru că nu va avea piaţă de desfacere sau produsele vor fi ieftine. Acest aspect de eliminare al cotei poate fi discutat după 2013 când şi în România sectorul va fi dezvoltat“, a spus secretarul de stat Albu.

Nici în ceea ce priveşte măsura care face directă referire la bugetul PAC, în condiţiile co-finanţării naţionale a plăţilor directe, România nu se pune de accord cu celelalte ţări iniţiatoare. „Propunerea de co-finanţare a plăţilor directe este în dezavantajul României pentru că s-ar face presiune asupra bugetului naţional în susţinerea producătorilor agricoli“, a adăugat oficialul MADR.

Schimbarea PAC, o decizie a tuturor statelor membre

Reprezentantul Comisiei Europene, John Barker, a precizat că schimbarea Politicii Agricole Comune trebuie să fie o decizie a tuturor celor 27 state membre UE, fiecare având o contribuţie. „România trebuie să îşi menţină dreptul la discuţii, ca membru cu drepturi depline, să îşi stabilească priorităţile şi să discute toate aspectele în cadrul deciziilor care se vor lua“, a mai spus Barker.

Mariann Fisher Boel, comisarul european pe agricultură, estimează ca fiind o prioritate „revizuirea sistemului unic de plăţi“ către agricultori, vizând îndeosebi diminuarea, chiar suprimarea, legăturii dintre producţia agricolă şi subvenţii. De asemenea, Fischer Boel a considerat ca „depăşit“ sistemul terenurilor temporar necultivate, precum şi pe cel al cotelor de lapte, reamintind că executivul comunitar a suspendat recent, pentru o perioadă de un an, prevederea referitoare la obligativitatea de a lăsa necultivate terenuri cerealiere în UE, în speranţa că recolta de cereale în anul viitor va creşte cu până la 15 milioane de tone.

Ce este Politica Agricolă Comună (PAC)

În cadrul PAC statele membre ale UE se pun de accord în privinţa modalităţilor de creştere a productivităţii agricole, asigurării unui nivel de trai echitabil pentru agricultori, stabilizarea pieţelor, precum şi asupra garantării securităţii aprovizionării şi asigurării unor preţuri rezonabile pentru consumatori.

Elementele esenţiale ale PAC sunt organizarea comună a pieţelor (printr-o politică comună de piaţă şi de preţuri), o politică unitară a structurilor agricole, armonizarea legislaţiilor naţionale şi finanţarea comunitară (prin intermediul FEOGA).

Deoarece preţurile produselor agricole pe piaţa mondială sunt mai mici decât cele de pe piaţa comunitară, pentru protejarea producătorilor interni, produselor importate li se aplică taxe vamale sporite, astfel încât să nu poată fi vândute pe teritoriul UE sub preţul autohton. În acelaşi timp, agricultorilor din UE care fac export li se restituie în prezent diferenţa dintre preţul de vânzare intern şi cel de la export.

Necesitatea unei reforme a PAC a devenit evidentă în contextul procesului de lărgire a UE, deoarece unele ţări candidate au un potenţial agricol substanţial ce va trebui subvenţionat la rândul său, dacă sistemul de alocare a FEOGA rămâne acelaşi.

Începând cu anul 1992 a fost operată o reducere progresivă a subvenţiilor agricole (dacă în 1996 bugetul PAC reprezenta 48% din bugetul comunitar total, în 1999 fusese redus la 45%), acest lucru urmând să se aplice şi în continuare prin prevederile reformei.