Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Românii au cel mai lung program de lucru

Românii au cel mai lung program de lucru

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 17 Mai 2015

În fiecare săptămână, un angajat român lucrează în mod obligatoriu 40 de ore, acelaşi program de lucru mai este valabil în Ungaria, Croaţia, Grecia şi Malta. La polul opus se află angajaţii francezi care, pe lângă faptul că lucrează obligatoriu doar 35,6 ore, au şi cele mai multe drepturi.

România se numără printre cele cinci state ale Uniunii Europene unde salariaţii muncesc obligatoriu 40 de ore săptămânal, în timp ce media europeană este de 39,7 ore. Alături de România, celelalte ţări ale UE unde săptămâna de lucru este tot de 40 de ore sunt Ungaria, Croaţia, Grecia şi Malta. Orele lucrate se referă doar la locul de muncă principal, excluzând o a doua slujbă sau activităţi de tip part-time.

La polul opus se situează angajaţii francezi, care lucrează obligatoriu doar 35,6 ore pe săptămână, în acelaşi timp însă legislaţia franceză a muncii oferă şi cele mai multe drepturi angajaţilor.

În ceea ce priveşte sărbătorile legale declarate zile nelucrătoare, ediţia electronică a Euronews, citată de Agerpres, scrie că media anuală europeană este de 12,2 zile. Cel mai mare număr al acestora se înregistrează în Cipru, 17 sărbători pe an care sunt şi zile nelucrătoare, iar cel mai mic în Spania, numai 8. Totuşi, numărul acestor zile libere variază de la un an la altul, în funcţie de câte pică în zilele de weekend, dar pe ansamblu Euronews observă o tendinţă a creşterii numărului zilelor de sărbătoare declarate nelucrătoare pe măsură ce ne îndreptăm către estul continentului.

Există de asemenea diferenţe de la o ţară la alta în ceea ce priveşte plata zilelor lucrate în timpul sărbătorilor legale, mai menţionează Euronews. Cât despre concediul de odihnă, legislaţia europeană prevede cel puţin 20 de zile de concediu plătit pe an. În România, în 2015, din cele 13 zile libere declarate prin lege nelucrătoare, doar opt pică în cursul săptămânii.

Pe de altă parte, un raport elaborat în anul 2012 de Centre for Economics and Business Research arată că, în cazul Marii Britanii, de exemplu, fiecare sărbătoare declarată zi nelucrătoare costă economia acestei ţări circa 3,2 miliarde de euro.

Aproximativ 5,959 milioane de contracte individuale de muncă erau înregistrate în România, la data de 30 aprilie 2015, potrivit rapoartelor de sinteză înregistrate în sistemul informatic al Inspecţiei Muncii, Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor. Din numărul total al contractelor înregistrate, 5,439 milioane erau active cu durată nedeterminată şi aproape 520 de mii erau cu durată determinată. Tot la data de 30 aprilie 2015, în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor erau înregistraţi 5.303.002 de salariaţi activi. La aceştia se adaugă funcţionarii publici aflaţi în evidenţa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, personalul din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în România, populaţia activă a fost de 9,172 milioane persoane în trimestrul IV din 2014, persoanele în vârstă de muncă (15-64 ani) deţineau, în trimestrul IV din 2014, o pondere de 67,8% în totalul populaţiei rezidente a României. Din totalul persoanelor în vârstă de muncă, persoanele ocupate reprezentau 60,8%, şomerii 4,6%, iar persoanele inactive 34,6%. (Oana Nistor)