Românii care lucrează în Italia nu pot fi numiţi imigranţi

▲ „Italienii care au înfiinţat 23 de mii de firme în România nu sunt imigranţi, după cum nici românii care lucrează în mod legal în Italia nu sunt imigranţi“, consideră secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Răduţa Matache ▲ Ministrul italian pentru Politici europene, Andrea Ronchi, s-a arătat de acord cu afirmaţia secretarului de stat, spunând că, în Italia, „aproape fiecare familie de italieni are în casă un român, care ajută la diferite activităţi, astfel că românii fac parte din cultura italiană“ ▲

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Răduţa Matache, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că termenul corect care trebuie utilizat în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români care lucrează în Italia este acela de liberă circulaţie în interiorul Uniunii Europene şi nu cel de imigraţie, care se referă la cetăţeni din ţări terţe care vin pe teritoriul UE. „Italienii care au înfiinţat 23 de mii de firme în România nu sunt consideraţi imigranţi, după cum nici românii care lucrează în mod legal în Italia nu sunt imigranţi“, a subliniat oficialul român, la finalul unei întrevederi avute, alături de şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), Adrian Ciocănea, cu ministrul italian pentru Politici europene, Andrea Ronchi, aflat în vizită la Bucureşti. Oficialul italian s-a arătat de acord cu afirmaţia secretarului de stat, spunând că, în Italia, „aproape fiecare familie de italieni are în casă un român care ajută la diferite activităţi, astfel că românii fac parte din cultura italiană“.

Guvernul României este de acord, „în principiu“, cu măsurile propuse de autorităţile italiene.

Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), Adrian Ciocănea, a declarat că Guvernul României înţelege preocupările Italiei în privinţa siguranţei cetăţenilor ei şi este de acord, „în principiu“, cu pachetul de măsuri privind siguranţa publică, propus de Guvernul de la Roma. „Vom fi foarte atenţi însă la toate detaliile referitoare la aceste măsuri, pentru că avem o responsabilitate faţă de toţi românii din străinătate, indiferent dacă au diplomă universitară sau nu“, a adăugat el. Adrian Ciocănea a reamintit că Bucureştiul şi-a exprimat o serie de rezerve faţă de Decretul 32 emis în 2007, de Italia (referitor la expulzarea imediată de pe teritoriul italian a străinilor care au comis o infracţiune), care viza unele prevederi „aflate la limita aplicabilităţii sau chiar mai mult“ şi şi-a exprimat speranţa că partea italiană va adopta măsurile necesare pentru clarificarea aspectelor respective.

Adrian Ciocănea şi-a exprimat speranţa că Roma va ţine cont de cele „câteva modificări“ solicitate de partea română, „care nu vizează modificări la nivel de principiu, ci se referă doar la unele proceduri“. „În contextul în care Comisia Europeană va revizui Directiva europeană privind libera circulaţie, este clar că singura soluţie este colaborarea pe toate planurile, iar România va susţine iniţiativa italiană (pachetul de măsuri privind siguranţa publică - n.r.), după o analiză atentă a dispoziţiilor conţinute de acesta, astfel încât să nu existe nici un fel de ambiguităţi şi să se evite o aplicare defectuoasă acestor măsuri“, a arătat şeful DAE.