Actualitate socială
Românii sunt preocupaţi de eficienţa energetică

Românii sunt preocupaţi de eficienţa energetică

Cristina Zamfirescu, 18 Iulie 2017

Cei mai mulţi români locuiesc în blocuri construite între anii 1960 şi 1990, deficitare la capitolul izolaţie termică. Un sondaj realizat la nivel european de E.ON și Kantar EMNID arată că, în România, procentul celor care ar investi în reabilitarea termică a locuinţei, în detrimentul altor cheltuieli legate de casă, ajunge la 34%, potrivit Agerpres.

România avea, la sfârşitul anului 2015, peste 8,8 milioane de locuinţe, cele mai multe construite în perioada socialistă, arată datele prezentate de Ministerul Dezvoltării în Strategia Naţională a Locuirii. Din acestea, circa 35% au nevoie de reparaţii legate de structură, acoperiș și încălzire. Conștienți de situație, investiţia în reabilitarea termică este prima cheltuială legată de locuință pe care ar face-o românii dacă ar dispune de o sumă considerabilă de bani. Astfel, aproape o treime dintre români (34%) ar investi în soluţii de reabilitare energetică pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţei, în timp ce 16% ar fi mai degrabă tentaţi să îşi schimbe mobilierul din casă, în vreme ce 11% şi-ar cumpăra aparatură electronică high-tech, iar 10% şi-ar extinde spaţiul de locuit, relevă rezultatele sondajului „Living in Europe”, realizat de E.ON şi Kantar EMNID, prezentat de Agerpres.

Lideri în ceea ce priveşte preferinţa pentru investiţiile în eficienţa energetică sunt maghiarii. Mai mult de jumătate din cei intervievaţi (51%) au declarat că ar investi în măsuri de economisire a energiei, în timp ce doar 18% ar prefera să-şi redecoreze casele.

Şi în Italia există o preferinţă pentru conservarea energiei, 37% dintre respondenţi afirmând că ar investi banii în astfel de proiecte. În Marea Britanie, rezultatul a fost unul deosebit, deoarece pentru cei de aici nici conservarea energiei, nici mobilierul de bun gust nu sunt importante. Astfel că 21% au declarat că şi-ar dori mult mai mult spaţiu şi ar cheltui banii pe o anexă a gospodăriei.

În cadrul acestui sondaj au fost chestionate, în decembrie 2016, aproximativ 8.000 de persoane în Germania, Marea Britanie, Italia, Cehia, România, Suedia, Turcia şi Ungaria.

Reabilitarea termică este unul dintre punctele importante în agendele ministerelor de resort din mai toate ţările europene, chiar dacă, la nivel european, consumul mediu de energie pe cap de locuitor este cu 50% mai mic decât în România. Potrivit specialiştilor, izolarea faţadei unui imobil nu este suficientă, ci ar trebui eliminate şi pierderile de energie de pe traseul agentului termic.

Potrivit unei analize apărute într-un cotidian central, din 2009 până în 2016, primăriile din Bucureşti au reabilitat termic 2.314 blocuri. Anual, în Capitală se alocă peste 500 milioane de lei pentru acest program, la care se adaugă şi fondurile europene.

În ceea ce priveşte costurile pe metru pătrat în Bucureşti, Primăria sectorului 1 a plătit cele mai mari sume, arată un raport al Curţii de Conturi. „Prin raportarea costului mediu total pe metru pătrat suprafaţă utilă, pentru totalitatea lucrărilor de reabilitare termică efectuate, în sectoarele 2, 3 şi 4, costurile medii au fost mai mici decât standardul de cost, calculat conform HG nr. 353/2010. În sectoarele 1, 5 şi 6, costurile medii au depăşit standardul de cost de 55 euro/mp cu 36 euro/mp, în sectorul 1, şi cu 34 euro/mp în sectorul 6”, se arată în documentul citat.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!