Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Românul Gheorghe Botezatu, precursor al programului Apollo

Românul Gheorghe Botezatu, precursor al programului Apollo

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Data: 28 Decembrie 2012

În 1920, matematicianul român Gheorghe Botezatu a reuşit să facă primele calcule corecte ale traiectoriilor posibile Pământ - Lună, calcule care au fost folosite după aceea la pregătirea programelor Apollo (al căror părinte a fost sibianul Herman Oberth). Tot el a fost şi şeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei "Apollo" ce a dus primul om pe Lună.

Botezatu s-a născut în 1883 la Iaşi, unde a urmat studiile liceale şi pe cele universitare, a studiat apoi în Rusia, la Petrograd, absolvind facultăţile de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Şi-a luat doctoratul la Sorbona, fiind creditat ca primul om cu o lucrare de acest gen în domeniul aviaţiei ("Étude de la stabilité de lâaéroplane" - 1911).

Revenit în ţară ca profesor, în jurul anului 1918, nu a stat aici prea mult, emigrând în Statele Unite ale Americii, unde i s-a oferit postul de director al Laboratorului de Aerodinamică şi de profesor la Universitatea din Dayton, Ohio. În 1921 a semnat un contract cu Armata SUA, pentru care s-a obligat să construiască unul dintre cele mai mari elicoptere din acea vreme. În 1922-1923, "Caracatiţa zburătoare", elicopterul pe care l-a construit, a zburat cu succes de mai multe ori, însă doar la o altitudine de 2 metri. A murit la 1 februarie 1940, în Boston, în urma unei operaţii. În semn de recunoaştere şi preţuire a meritelor sale în inventică şi cercetare, Muzeul Naţional al Aerului şi al Spaţiului din Washington a expus părţi din elicopterul său care pot fi văzute şi în zilele noastre.