Theologica
Rugăciuni la 40 de zile de la naştere

Rugăciuni la 40 de zile de la naştere

Pr. Ciprian Florin Apetrei, 03 Februarie 2018

Rânduiala la 40 de zile de la naştere, numită în popor „molitva”, nu este altceva decât rânduiala pe care Biserica o săvârşeşte la patruzeci de zile după naştere pentru mamă şi pentru copil. Etimologic, cuvântul molitfă vine din limba slavonă, în care înseamnă rugăciune, iar rânduiala de la patruzeci de zile poartă această denumire tocmai pentru că însumează o serie de rugăciuni specifice momentului. Alcătuind această rânduială, Biserica s-a inspirat din evenimentul aducerii Domnului Hristos la Templul din Ierusalim potrivit Legii lui Moise. Este încreștinarea unui ritual vechi-testamentar din dorinţa creştinilor de a imita viaţa Mântuitorului Hristos.

Molitfa de la patruzeci de zile are două părţi: prima referitoare la mamă, cuprinzând rugăciuni pentru curăţirea leuzei, şi a doua parte referitoare la prunc, conţinând rugăciuni pentru copil şi un ritual de îmbisericire. Rânduiala trebuie săvârşită la 40 de zile, indiferent dacă pruncul este botezat sau nu.

Potrivit Molitfelnicului, copilul este adus la biserică de către mama sa, fiind de faţă şi naşul. Ei stau în pronaosul bisericii unde sunt întâmpinaţi de preot înveşmântat în epitrahil şi care, după ce dă binecuvântarea, rosteşte rugăciunile începătoare şi troparul Întâmpinării Domnului. Apoi plecându-şi mama capul împreună cu pruncul, preotul face semnul sfintei cruci peste ei şi, punând epitrahilul pe capul mamei, zice rugăciunile rânduite. Cele două rugăciuni pentru mamă cer de la Dumnezeu ca să o învrednicească de curăţire spre a veni în biserică pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine. A doua parte a rânduielii de la 40 de zile se referă la prunc. Preotul punând mâna pe capul lui rosteşte trei rugăciuni. După rostirea rugăciunilor, preotul, luând pe prunc, îl închină, îmbisericindu-l.

 Sensul îmbisericirii este afierosirea, închinarea sau dăruirea pruncului înapoi lui Dumnezeu, Cel care l-a dăruit părinţilor lui. Preotul care îl poartă pe braţe pe copil îl închipuie pe Dreptul Simeon, cel care L-a primit în brațe pe Domnul în Templu. Iar aşezarea lui în faţa Altarului de către preot şi ridicarea de către naş sau mamă arată că este închinat lui Dumnezeu.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!