Analiză
Salariile bugetarilor potrivit noii grile de salarizare

Salariile bugetarilor potrivit noii grile de salarizare

10 Septembrie 2009

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a precizat că Legea unitară de salarizare nu stabileşte salariul minim pe economie, ci doar salariul minim din sectorul bugetar, la care urmează să se adauge sporurile, iar acesta poate fi diferit de venitul minim din sectorul privat. În proiectul de lege, valoarea coeficientului de ierarhizare 1 este de 705 lei în 2010, 765 de lei în 2011, 845 de lei în 2012, 935 de lei în 2013, 1.015 lei în 2014 şi 1.100 de lei în 2015, fără a se face referire la salariul minim pe economie.

Legea unică a salarizării prevede că această sumă să fie luată drept reper doar în cazul angajaţilor de la stat, şi nu este valabilă şi pentru cei care lucrează în sistemul privat. Informaţia a fost confirmată atât de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, cât şi de cel al Muncii, Marian Sârbu.

Totodată, ministrul Muncii a declarat că va încerca să convingă Guvernul să accepte varianta ca şi în sistemul privat salariul minim să ajungă de anul viitor la 705 lei, însă discuţiile pe această temă continuă.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a precizat că Legea unitară de salarizare nu stabileşte salariul minim pe economie, ci doar salariul minim din sectorul bugetar, la care urmează să se adauge sporurile, iar acesta poate fi diferit de venitul minim din sectorul privat.

„Valoarea de 705 lei, atribuită coeficientului 1 din grila Legii unitare de salarizare, nu reprezintă salariul minim pe economie stabilit pentru anul viitor. El reprezintă baza în funcţie de care se calculează toate salariile din sectorul bugetar, ce va avea o anumită dinamică şi va ajunge la 1.100 lei în 2015“, a afirmat Pogea. „Vreau să se înţeleagă foarte clar. Legea unitară de salarizare nu-şi propune să stabilească salariul minim pe economie pentru următorii ani, ci doar valoarea de referinţă minimă din sectorul public ce se înmulţeşte cu ceilalţi coeficienţi din grilă“, a adăugat el.

Proiectul final al Legii unitare de salarizare în sistemul bugetar, făcut public duminică seara de Guvern, nu precizează dacă referinţa întregii grile de salarizare, respectiv coeficientul de ierahizare 1, este echivalentă cu salariului minim pe economie.

Cum va creşte coeficientul 1

În proiectul de lege, valoarea coeficientului de ierarhizare 1 este de 705 lei în 2010, 765 de lei în 2011, 845 de lei în 2012, 935 de lei în 2013, 1.015 de lei în 2014 şi 1.100 de lei în 2015, fără a se face referire la salariul minim pe economie.

Ministrul Muncii „speră“ ca salariul minim pe economie să fie de 705 lei anul viitor

Marţi, ministrul Muncii, Marian Sârbu, a confirmat ruperea coeficientului 1 de salariul minim pe economie, afirmând că speră să convingă Guvernul să accepte ca valoarea salariului minim pe economie să fie egală în 2010 cu coeficientul 1 din sectorul bugetar, adică 705 lei.

„Voi milita în Guven ca salariul minim pe economie să corespundă cu coeficientul 1 din Legea unitară de salarizare, întrucât eu cred că acest lucru ar fi în beneficiul tuturor. Sper ca Executivul să accepte ca 705 lei să reprezinte chiar salariul minim pe economie şi să se regăsească la sfârşitul anului într-o Hotărâre de Guvern, după o discuţie şi cu sindicatele şi patronatele“, a spus Sârbu.

Gheorghe Pogea precizează, însă, că salariul minim pe economie „poate fi şi egal cu coeficientul 1 din Legea unitară, însă acest lucru nu este obligatoriu“. „Salariul minim pe economie se stabileşte în fiecare an de către Guvern, la propunerea Ministerului Muncii. Poate fi şi egal cu salariul minim din sectorul bugetar, însă nu pot spune eu cât va fi, pentru că nu eu îl stabilesc“, a afirmat Pogea. Potrivit ministrului de Finanţe, salariul minim de 705 lei din sectorul bugetar, stabilit pentru 2010, „reprezintă salariul brut, din care se scad contribuţiile, la care se adaugă sporurile“.

Salariul minim va fi rupt de venitul minim

Oficiali guvernamentali au declarat duminică că salariul minim pe economie va fi rupt de venitul minim pe economie, după ce experţii FMI au cerut insistent acest lucru, pentru a nu afecta nivelul de salarizare din mediul privat şi competitivitatea.

Marian Sârbu a admis marţi că reprezentanţii Fondului au fost de acord doar ca acel coeficient 1 din Legea unică să fie 705 lei. „În ce priveşte coeficientul 1, şi FMI, şi Uniunea Europeană, şi Banca Mondială au fost de acord“, a spus Sârbu, întrebat dacă reprezentanţii Fondului şi-au dat acordul ca salariul minim să crească la 705 lei anul viitor.

În schimb, reprezentanţii patronatelor au spus că nu vor accepta un salariu minim în mediul privat mai mare de 650 de lei şi au cerut chiar desfiinţarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional. „Noi am cerut în mediul privat ca salariul minim să fie maximum 650 de lei. Se pare că Guvernul vrea 705 lei. Cel mai bine ar fi să se rupă contractul colectiv de muncă la nivel naţional în două, să existe unul pentru sistemul bugetar, să se spele Guvernul pe cap cu sindicatele, şi unul în mediu privat sau să se renunţe definitiv la contractul colectiv de muncă la nivel naţional“, a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Vasile Pârvan.

Doar o parte din români vor beneficia de creşteri salariale

Ministrul Muncii a subliniat că, anul viitor, câteva zeci de mii de oameni vor beneficia de creşteri salariale până la atingerea acestui nivel de 705 lei.

„În concluzie, încercăm să folosim legea unitară de salarizare şi pentru a planifica bugetar şi a stabili indicatori macroeconomici şi pentru a face reformă în statul român. S-ar putea ca, la prima vedere, să pară că vrem prea multe de la această lege, dar aceasta este conjunctura economică. Mi s-a părut, în timpul discuţiilor cu organizaţiile sindicale, că marea majoritate a celor care lucrează la stat au înţeles acest lucru. Vă rog să verificaţi în toate anexele la lege că, pe lângă salariile de bază, încă se păstrează un număr important de sporuri care vor fi acordate în funcţie de bugetul fiecăruia, deci eforturi de încadrare în plafoanele de cheltuieli aprobate prin buget vor trebui să facă şi ordonatorii de credite“, a precizat Marian Sârbu.

Acesta a mai spus că alt obiectiv ar fi, pentru anul viitor, şi creşterea PIB în raport cu cel de anul acesta. Pe de altă parte, se doreşte ca, prin aceste măsuri, să fie protejaţi cei cu salariile mai mici, în perioada aceasta de criză.

„În opinia mea, dacă anul viitor îl vom depăşi cu marile obiective atinse, inclusiv în ceea ce priveşte indicatorii macroeconomici, atunci cred că dorinţa aceasta de a atinge toţi coeficienţii până în 2015 este una perfect realizabilă“, a încheiat el.

Jumătate din români cred într-o revenire a pieţei muncii în cel mult un an

Un procentaj de 45,4% din populaţia României se declară optimistă în privinţa revenirii pieţei muncii în următoarea perioadă, din acest total 18,6% invocând o perioadă de minimum o lună, iar 26,8% de maximum şase luni, relevă un sondaj online. Cercetarea mai arată că 25,6% dintre români sunt de părere că piaţa muncii îşi va reveni în maximum un an, iar 16% sunt mai pesimişti, declarând că termenul poate depăşi pragul de 12 luni.

Un procent de 7% dintre repondenţi întrevăd revenirea în aproximativ doi ani, în timp ce alte şase procente estimează că este nevoie de o perioadă mai mare de doi ani pentru restabilirea pieţei forţei de muncă.

În sondajul realizat online, cei mai optimişti s-au declarat tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani (36,2%), urmaţi de cei între 26-35 ani (31,1%).

Un optimism rezervat este exprimat de către vizitatorii site-ului cu vârste între 36-50 ani (28%), iar de departe cei mai pesimişti sunt persoanele din grupa de vârstă 51-65 ani, 4,7% aşteptând revenirea pieţei de muncă. Acest ultim eşantion de repondenţi şi-au motivat opţiunile invocând lipsa de interes a Guvernului pentru stimularea ofertei de locuri de muncă, dar şi criza internaţională.

Studiul a fost realizat în perioada 19 august-7 septembrie pe un eşantion de 1.087 persoane.

Salariile bugetarilor potrivit noii grile

preşedintele ţării: 8.460 lei

preşedinte Senat/Camera Deputaţilor: 8248 lei

prim-ministru: 8248 lei

ministru: 7.614 lei

parlamentar: 6.979 lei

SALARII BUGETARI:

preşedinte ÎCCJ: 8248 lei

preşedinte Curtea Constituţională: 8248 lei

preşedinte CSM: 8248 lei

preşedinte Curtea de Conturi: 8248 lei

procuror general: 8248 lei

SALARII ÎN EDUCAŢIE:

rector: 5.992 lei

profesor universitar, peste 40 ani vechime: 5.358 lei

profesor liceu, grad I, peste 40 ani vechime: 2996 lei

învăţător debutant: 1.304 lei

Sursa: Proiectul legii unice de salarizare

SALARII ÎN SĂNĂTATE:

manager spital 400 de paturi: 4.794 lei

medic primar clinică: 3701 lei

stomatolog debutant: 916 lei

Sursa: Proiectul legii unice de salarizare

SALARII ÎN JUSTIŢIE:

judecător de judecătorie: 3.172-4.970 lei

judecător, procuror (2-3 ani vechime): 2.467-3.102 lei

grefier (peste 3 ani vechime): 2.009-3.031 lei

SALARII ÎN ADMINISTRAŢIE:

primarul Capitalei:7.050 lei

prefect: 5.217 lei

secretar de oraş: 3.500 lei

secretar primărie de comună: 3.278 lei


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!