Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul

Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Transilvania
Un articol de: Ziarul Lumina - 26 Iunie 2015

La sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi-au sărbătorit hramul numeroase biserici parohiale şi mănăstiri. Cu această ocazie au fost târnosite şi binecuvântate lucrările realizate de preoţi  împreună cu credincioşii.

Praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul a fost o sărbătoare unică pentru comunitatea din Parohia Feldioara, Protopopiatul Săcele, judeţul Braşov. Vechea biserică din sat, închinată Sfântului Ioan Botezătorul, a fost târnosită de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Locaşul de cult a fost ridicat la 1788, în stil tradiţional, prin ctitoria negustorului Ioan Ioanovici din Braşov, iar la 1967 a fost pictat. În perioada 2010-2015, prin eforturile comunităţii păstorite de preotul Gheorghe Stroe, locaşul de închinare a fost renovat şi restaurat. Toate lucrările au fost inaugurate la slujba de sfinţire oficiată de IPS Mitropolit Laurenţiu, care  târnosit zidirea cu Sfântul şi Marele Mir, a stropit-o cu apă sfinţită, iar la interior a rezidit Sfântul Altar şi a aşezat moaşte în piciorul Sfintei Mese. De asemenea, ierarhul a sfinţit catapeteasma şi pictura restaurate în perioada menţionată.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de ierarh şi soborul de preoţi pe o scenă amenajată în curtea bisericii. Din soborul de preoţi au făcut parte protopopul de Săcele, Sorin Şerban şi slujitori ai sfintelor altare de la mănăstirile şi parohiile din apropiere. În cuvântul de învăţătură, ierarhul a vorbit despre minunea naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare prooroc al Vechiului Testament, cel care a deschis calea misiunii Mântuitorului Iisus Hristos. Ierarhul i-a felicitat pe credincioşii din Feldioara pentru ataşamentul lor faţă de biserica parohială şi pentru eforturile depuse în ultima vreme.

„Toţi credincioşii care astăzi au intrat în Sfântul Altar au făgăduit că vor păstra o legătură neîntreruptă cu acest locaş de închinare, cu această oază de spiritualitate şi cu acest izvor de har şi de milostenie care vine de sus din cer, de la Sfânta Treime, de la Mântuitorul Iisus Hristos, prin lucrarea Duhului Sfânt“, ne-a spus ierarhul.

La final, parohul Gheorghe Stroe a fost hirotesit iconom stavrofor, ca o răsplată a misiunii preoţeşti din cei peste 35 de ani de slujire la Sfântul Altar. Adunarea şi Consiliul parohiale, Consiliul local şi Primăria Feldioara, precum şi mai mulţi binefăcători au primit acte de cinstire. Sărbătoarea s-a încheiat cu un recital oferit de copiii de la şcoala din localitate, îmbrăcaţi în veşmintele populare tradiţionale din această parte a ţării. Credincioşii au avut posibilitatea să intre în Sfântul Altar şi să se închine, cinstind şi capul Sfântului Andrei Şaguna, adus într-o raclă de la Catedrala mitropolitană din Sibiu.

Sfinţire de catapeteasmă la Victoria

În aceeaşi zi, IPS Mitropolit Laurenţiu a sfinţit catapeteasma Bisericii „Sfântul Ilie“ din oraşul Victoria, judeţul Braşov. La ceremonie au participat protopopul de Făgăraş II, Ion Tărcuţă, parohii din oraşul Victoria, preoţi de la parohiile învecinate şi câteva sute de credincioşi. Locaşul de închinare este pregătit pentru pictură şi prin eforturile credincioşilor şi ale autorităţilor locale, Biserica „Sfântul Ilie“ din Victoria devine un important loc de spiritualitate în oraşul de la poalele Munţilor Făgăraş, localitate unde până la evenimentele din 1989 nu exista nici un locaş de închinare. Parohul Adrian Gheorghe Magda i-a mulţumit ierarhului pentru vizita făcută la Victoria şi pentru cuvintele duhovniceşti adresate credincioşilor, iar la final, grupul de copii „Zestrea Buciumului“, condus de pr. Marius Corlean şi preoteasa Natalia Corlean, a interpretat cântece patriotice şi religioase.

Hram la Someşul Cald, Cluj

La Mănăstirea „Sfântul Vasile cel Mare“ din localitatea clujeană Someşul Cald, Protopopiatul Huedin, a fost sărbătorit în mod de deosebit cel de-al doilea hram în prezenţa Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Ierarhul, înconjurat de zeci de preoţi de la parohiile din împrejurimi, a oficiat Sfânta Liturghie pe o scenă amplasată în curtea mănăstirii. Din sobor au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru şi protopopul de Huedin, Ciprian Taloş. La slujbă au asistat sute de credincioşi, dintre care, la momentul potrivit, mulţi s-au împărtăşit, dar şi autorităţi locale şi judeţene.

În predică, ierarhul a vorbit despre importanţa sărbătorii Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, cel care mai este numit şi Înaintemergătorul Domnului.

Singura mănăstire, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, ocrotită de Sfântul Vasile cel Mare, de la Someşul Cald, a fost înfiinţată în urmă cu doi ani. Mănăstirea este situată în apropiere de localitatea Gilău, pe malul lacului Someşul cald, pe ruta Cluj-Napoca - Mărişel. Ctitorii aşezământului monahal sunt familia Vasile şi Angela Salanţa, alături de ceilalţi membri din Composesoratul Someşul Cald, care a donat Arhiepiscopiei terenul pentru ridicarea mănăstirii. Obştea este condusă de stareţa Maria Vulcu şi de părintele duhovnic Dan Popovici. Potrivit stareţei, vieţuitoarele mănăstirii pictează icoane pe lemn în stil bizantin, pe sticlă, specifice Lazului, şi confecţionează veşminte monahale şi preoţeşti. Până în prezent au fost construite aici câteva chilii, ateliere şi un paraclis ce poartă hramul „Sfântul Vasile cel Mare“. Anul trecut IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a sfinţit piatra de temelie pentru biserica de zid, care este ridicată mai bine de jumătate.

Hram la Alba Iulia

Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent în mijlocul obştii monahale de la mănăstirea albaiuliană ce are ca hram marea sărbătoare din data de 24 iunie. Ierarhul, înconjurat de un sobor de 27 de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, a hirotonit întru preot pe diaconul Dan Dumbravă, pe seama Parohiei Ponor, Protopopiatul Aiud, şi a rostit un cuvânt de învăţătură.

Adresându-se obştii, preoţilor, invitaţilor şi credincioşilor prezenţi, ierarhul a detaliat aspecte din copilăria vitregă, viaţa austeră şi misiunea Sfântului Ioan Botezătorul, sintetizând un buchet de învăţături duhovniceşti. Cel mai important aspect al vieţii „celui mai mare om născut din femeie“ rămâne smerenia, în jurul căreia au înflorit virtuţile lui şi s-a desfăşurat întreaga sa viaţă, cu valoare de exemplu pentru toţi creştinii contemporani.

În anul 1937, în apropierea oraşului Alba Iulia, Preasfinţitul Ioan Stroia, Episcop general al armatei, a înfiinţat un schit, care îl avea ca ocrotitor pe Sfântul Ioan Botezătorul. Unsprezece ani mai târziu, în data de 24 iunie 1948, Episcopul Nicolae Colan al Clujului a pus piatra de temelie pentru o biserică ce urma să fie ridicată pe platoul dintre paraclis şi mormintele episcopilor. Autorităţile comuniste s-au opus, însă, construirii ei. Din anul 1966, schitul a funcţionat ca metoc şi gospodărie anexă, întâi a Arhiepiscopiei Sibiului, iar apoi, după reactivarea Episcopiei de Alba Iulia, a Centrului Eparhial Bălgrădean. În anul 1990, viaţa spirituală a acestui aşezământ monahal a fost refăcută prin înfiinţarea mănăstirii cu hramul „Naşterea Sfântul Ioan Botezătorul“. Din cauza vecinătăţii cu zona de agrement a municipiului Alba Iulia, în primăvara anului 1994 s-a început reconstrucţia mănăstirii pe un nou amplasament, în locul numit „Valea Popii“, la poalele dealului Mamut, proces încheiat în anul 1999, când obştea s-a mutat în noua reşedinţă.

Hramul Mănăstirii Bobota, Sălaj

Obştea Mănăstirii Bobota a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, înconjurat de un impresionant sobor de 28 de preoţi şi diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit întru preot pe seama Parohiei Aleuş, Protopopiatul Şimleu Silvaniei, pe diaconul Dan Gorgan. Tot acum, PS Episcop Petroniu a hirotonit ca ierodiacon pentru obştea Mănăstirii Bobota pe monahul Nectarie Turi.

Piatra de temelie a Mănăstirii Bobota a fost sfinţită în data de 13 iunie 2004 de către PS Petroniu, pe atunci arhiereu-vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului, iar lucrările de început au fost coordonate de părintele Ioan Pădurean de la Parohia Bobota, până în 2008 când au fost preluate de părinte Pahomie Buruiană. În 2012 este numit egumen al schitului părintele Mina Pletosu, care a continuat lucrările începute de predecesorii săi, în prezent lucrându-se la pictura interioară a bisericii. În 2013, cu prilejul hramului acestui aşezământ monahal, în urma aprobării prealabile a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a fost proclamată ridicarea schitului Bobota la rang de mănăstire, iar părintele Mina Pletosu a fost hirotesit şi instalat stareţ al mănăstirii. Biserica mănăstirii adăposteşte şi mici părticele din moaştele Sfântului Ierarh Andrei Şaguna şi ale Sfinţilor Martiri Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel. Aceste sfinte moaşte au fost dăruite mănăstirii de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, cu prilejul unei vizite făcute la acest aşezământ monahal. De asemenea, alături de racla cu sfintele moaşte se află o altă raclă ce adăposteşte un veşmânt al Cuvioasei Parascheva de la Iaşi, primit prin bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei.

Târnosire la Scărişoara Nouă

Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a târnosit paraclisul de la demisolul noii biserici a Mănăstirii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătoru“ - Scărişoara Nouă, Protopopiatul Carei, judeţul Maramureş. Noua biserică se ridică pe locul vechii biserici, având la baza un proiect de mare valoare, realizat de arhitectul Dorel Cordoş şi are la demisol un paraclis - catacombă, peste care se v-a construi biserica mare. După slujba de târnosire, PS Iustin Sigheteanul a săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară din incinta mănăstirii şi a predicat. La sfârşitul slujbei a fost oficiat un polihroniu, iar arhimandritul Timotei Bel, stareţul aşezământului şi exarhul mănăstirilor din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, precum şi autorităţile judeţene şi locale l-au felicitat la împlinirea vârstei de 54 de ani. Obştea mănăstirii a oferit în dar PS Iustin Sigheteanul o icoană cu Sfinţii Martiri Brâncoveni care au devenit ocrotitorii noului paraclis, alături de Sfântul Ioan Gură de Aur şi Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş. (Pr. Florin Croitoru, arhid. Adrian Onica, Ştefan Mărculeţ, Grigore Sâmboan, Oana Rusu)