Banat
Sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul în Banat

Sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul în Banat

În fiecare an, la 20 iulie, Biserica Ortodoxă cinstește pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul. Cu acest prilej, mai multe vetre monahale din cuprinsul Mitropoliei Banatului au îmbrăcat haine de sărbătoare, cinstindu-și, prin rugăciune, ocrotitorul spiritual.

La sărbătoarea Sfântului și slăvitului Proroc Ilie Tesviteanul, Mănăstirea Românești, una dintre cele mai reprezentative vetre monahale din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei, s-a pregătit de praznic, întrucât biserica veche a mănăstirii, ridicată în anul 1912, are hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”. Această vatră monahală și-a deschis, încă din ajunul sărbătorii, larg porțile cu prilejul hramului istoric, pentru a-i primi pe toți pelerinii veniți din Țara Făgetului și din întreg Banatul. Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost oficiată, în altarul de vară, de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La dumnezeiasca slujbă a fost prezent și Preasfințitul Părinte Daniil Stoenescu, care a rostit și un cuvânt de învățătură despre viața plină de sfințenie a Sfântului Ilie, trăită în rugăciune și în apărarea dreptei credințe. După slujbă, soborul slujitor a oficiat, în cimitirul mănăstirii, o slujbă de pomenire pentru toți viețuitorii,  ostenitorii şi ctitorii aşezământului trecuţi la cele veşnice.

Mănăstirea Românești a luat ființă în anul 1910, când Preasfințitul Părinte Miron Cristea, Episcopul Caran­sebeșului, a efectuat o vizită pastorală în parohiile din aceste locuri și, admirând frumusețea peisajului, a hotărât ca, pe locul numit „Balta caldă”, să se zidească o vatră monahală. Doi ani mai târziu se pune temelia bisericii, lucrările avansând prin dania Episcopului Miron Cristea și a familiei Glava din localitatea Românești. În 1995 s-au efectuat ample lucrări de construcție: un paraclis, un corp de chilii, bibliotecă și spații de cazare. Noul paraclis, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, este sfințit la 8 iunie 2003 de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.

Hram la Mănăstirea Dobreşti

Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul a fost cinstit în mod deosebit şi la mănăstirea timişeană Dobreşti, ctitoria Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, unde Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, la finalul căreia a rostit un cuvânt de învățătură despre rolul Sfântului Ilie în combaterea păgânismului și a credințelor politeiste. Aşezământul monahal din Dobreşti, comuna Bara, a luat fiinţă la data de 9 iulie 2003, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Nicolae Corneanu, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar din această localitate bănăţeană. Lucrările de construcţie desfăşurate la noua vatră monahală avansează, fiind demarate lucrări la biserica mănăstirii şi la noul corp de chilii pentru obşte şi pelerini.

Rugăciune și comuniune euharistică în Episcopia Caransebeșului

Un locaș de cult reprezentativ pentru Banatul de Munte, care și-a prăznuit vineri ocrotitorul, este Catedrala Episcopală din Caransebeș. Pe lângă hramul tradițional, „Învierea Domnului”, a primit, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în data de 12 septembrie 2010, cel de-al doilea hram, și anume „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele arhimandrit Constantin Timiș, vicar eparhial, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Slujba a fost înfru­musețată de răspunsurile liturgice ale Corului Catedralei Episcopale.

În cuvântul de învățătură, părintele Constantin Timiș a povestit despre viața Sfântului Ilie și despre trăirea lui duhovnicească întru Dumnezeu, subliniind, prin prisma vieții Sfântului Proroc înainte văzător, importanța credinței adevărate și a unei trăiri curate. Trimis să propovăduiască voia lui Dumnezeu într-o cetate lipsită de credință și moralitate, Sfântul Ilie s-a rugat fierbinte ca acest popor să fie vremelnic pedepsit, doar atât cât să vadă cât de mare este puterea Creatorului și cât de dificilă poate fi existența în lipsa unei relații cu Acesta. Plângea păcatele lui Israel, postind și tânguindu-se, mustrând comportamentul lor și fiind un neîntrerupt exemplu de viețuire sfântă. Ca răsplată pentru dragostea și credința sa, Sfântul Ilie a fost luat în cer cu trupul de un car și cai de foc, prorocul lui Dumnezeu până acum fiind viu în trup, arătându-se în Tabor celor trei Sfinţi Apostoli în vremea Schimbării la Faţă a Domnului şi iar se va vedea de oamenii cei muritori trupeşte, înaintea venirii a doua pe pământ a Domnului.

Sărbătoare la Vasiova

Și la mănăstirea închinată Sfântului Ilie de la Vasiova, recunoscută pentru prezența izvorului tămăduitor, la care mii de pelerini vin cu credință de vindecare și mântuire, în ziua praznicului Sfântului Proroc a fost zi de mare sărbătoare. Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele arhim. Casian Rușeț, consilier cultural, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Părintele arhimandrit, în cuvântul său, a îndemnat pe credincioșii veniți în număr mare să mediteze la cât de actuale mai sunt în lumea în care trăim râvna și verticalitatea Sfântului Proroc Ilie. De asemenea, părintele consilier a explicat de ce îl cinstim noi pe Sfântul Ilie și a arătat cine este el și cum ne ajută și pe noi cei de astăzi exemplul lui de viețuire. Pelerinii care au ales să se roage împreună cu obștea monahală la hramul mănăstirii de la Vasiova au avut bucuria să se închine și la o părticică din moaștele Sfântului Nectarie, care a fost adusă de la Schitul Feneș, și la un fragment din moaștele Sfântului Irodion de la Lainici, adus de la Centrul eparhial.

Pelerinaje în ziua cinstirii Sfântului Ilie au fost făcute și pe cei doi munți care străjuiesc Episcopia Caransebeșului. Pe Muntele Mic, Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele Petrică Timiș, inspector eparhial, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, iar la Schitul Semenic, de părintele Călin Ianchiș, secretar eparhial, alături de un sobor de preoți și diaconi din partea Reșiței.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!