Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Sărbătoarea Sfinţilor ierarhi transilvăneni şi a Sfintei Elisabeta

Sărbătoarea Sfinţilor ierarhi transilvăneni şi a Sfintei Elisabeta

Galerie foto (12) Galerie foto (12) Transilvania
Un articol de: Pr. Cristian Rus - 26 Aprilie 2018

La prăznuirea Sfinţilor Ierarhi Ilie Iorest, Sava Brancovici şi Simion Ştefan, mitropoliţii Transilvaniei, a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş şi a Sfintei Cuvioase Elisabeta, numeroase locaşuri de cult au avut hram. De asemenea, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului l-a prăznuit pe Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, ocrotitorul eparhiei. Ierarhii i-au îndemnat pe credincioşi să Îl mărturisească pe Iisus Hristos, avându-i ca model pe sfinţi.

La Mănăstirea „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca a fost hram, în ziua de prăznuire a Sfinţilor ierarhi transilvăneni şi a Sfintei Cuvioase Elisabeta, pe 24 aprilie.

Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie la hram. Din sobor au făcut parte Preasfinţitul Teofil de Iberia, arhiereul-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, arhim. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, duhovnicul obştii monahale, protos. Natanael Zanfirache, numeroşi preoţi şi diaconi.

n cuvântul de învățătură IPS Mitropolit Andrei a vorbit despre „Mărturie cu viața și mărturie cu activitatea”: „Preacuvioasa maica Elisabeta L-a mărturisit pe Hristos cu viaţa, iar cei trei ierarhi transilvăneni L-au mărturisit pe Domnul Hristos cu activitatea lor, în vremuri grele. Astăzi nu ştiu dacă lumea mai înţelege şi dacă mai pune atâta preţ pe credinţa noastră, deşi Domnul Hristos ne spune un lucru: «Căutaţi mai întâi Împărăţia Cerurilor şi dreptatea Lui şi toate celelalte vi se adaugă vouă». Nu ştiu dacă astăzi lumea mai pune preţ pe asta, dar cei trei ierarhi transilvăneni au activat până la dăruire totală pentru biruinţa Bisericii Domnului Iisus Hristos!”.

PS Episcop Teofil de Iberia i-a îndemnat pe cei prezenţi să urmeze modelul de credinţă al Sfinţilor Ierarhi transilvăneni şi al Sfintei Elisabeta: „Cred că am învăţat cu toţii că trebuie să Îl mărturisim pe Mântuitorul Iisus Hristos, fie că suntem contemplativi, fie că suntem activi, fiecare, acolo unde este chemat de Dumnezeu, unde este rânduit de Dumnezeu, trebuie să Îl mărturisească pe Iisus Hristos. El a venit în această lume, S-a descoperit pe Sine, S-a mărturisit lumii întregi, a spus «Eu sunt calea, adevărul şi viaţa», iar în măsura în care Îl cunoaştem, credem în El, trebuie şi noi, la rândul nostru să Îl mărturisim, să Îl vestim, aşa cum au făcut-o Sfinţii Apostoli. Aşa cum spune Sfântul Evanghelist Ioan, «ceea ce am văzut, am auzit, ceea ce noi înşine am pipăit despre Cuvântul vieţii, acelea vi le vestim vouă». Aşa şi noi, tot ceea ce cunoaştem, ceea ce ştim despre Mântuitorul Iisus Hristos, trebuie să vestim lumii întregi, tuturor acelora care nu-L cunosc pe Mântuitorul Iisus Hristos, dar au atât de multă nevoie de El”.

Mănăstirea „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca a fost înfiin­țată în anul 1934 de vrednicul de pomenire Episcopul Nicolae Ivan, la propunerea Societății Ortodoxe a Femeilor Române. A funcționat o perioada în clădirea „vechii teologii” din str. Avram Iancu nr. 6, când au fost puse bazele unui Institut al surorilor de caritate.
Desființat în timpul regimului comunist, așezământul monahal a fost reînființat în anul 2011, la inițiativa IPS Mitropolit Andrei. Mănăstirea este situată în cartierul Bună Ziua din Cluj-Napoca, pe strada Arţarului.

„Dumnezeu nu rămâne dator faţă de sfinţii Săi şi îi cinsteşte cu nenumărate daruri, precum prorocia, facerea de minuni, multe harisme duhovniceşti, dar, în special, prin impunerea, peste veacuri, în conştiinţa credincioşilor a numelui şi a modului lor de vieţuire. Toţi care au venit astăzi la mănăstirea noastră aduc un prinos de cinstire Sfintei Elisabeta”, a spus stareţa mănăstirii, stavrofora Maria Asaftei care a mai adăugat că în cadrul ansamblului mănăstiresc au început lucrările pentru un nou corp de chilii.

Hram la Mănăstirea Valea Bistrei, Alba

În ziua pomenirii Sfinților Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, Mitropoliții Transilvaniei, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica Mănăstirii „Sfinții Ierarhi Iorest și Sava” de la Valea Bistrei, care a avut hramul în această zi.

În cuvântul de învățătură pe care l-a rostit, ierarhul a arătat că: „În cartea Apocalipsei sunt numiți fericiți cei ce mor întru Domnul, despre care se spune că se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi însoțesc. Mor întru Domnul cei care au viețuit întru Domnul, adică și-au pus destinul vieții pământești sub oblăduirea Părintelui ceresc de la care coboară toată darea cea bună și tot darul desăvârșit. O astfel de moarte au avut Sfinții Ierarhi de la Alba Iulia, Ilie Iorest și Sava Brancovici, adică o moarte ce însemna un Paște eliberator, o trecere spre eternitatea fericită. Ei au folosit cu înțelepciune această viață, ca piedestal al vieții veșnice, și acum se desfătează în bucuria raiului”.

Ierarhul a oferit acestei mănăstiri, aflate sub povățuirea stareței Taisia Savu, icoana Sfinților Ierarhi Ilie Iorest și Sava Brancovici, de la slujba canonizării lor din anul 1955, oficiată la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, unde a fost păstrată spre închinare până la canonizarea Sfântului Ierarh Simion Ștefan, în anul 2011, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Sfinţii Ierarhi transilvăneni, la Oradea

De sărbătoarea Sfinţilor Ierarhi Ilie Iorest, Sava Brancovici şi Simion Ştefan, Mitropoliţii Transilvaniei, paraclisul de la Centrul Eparhial al Episcopiei Oradiei a avut hram.
Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârşit Sfânta Liturghie în paraclisul de la Centrul Eparhial, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit pe diaconul Lucian Teodor Lipai întru preot pe seama bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Parohia Dijir, Protopopiatul Marghita. Noul preot hirotonit a primit și hirotesia întru duhovnic.

Paraclisul de la Centrul Eparhial al Episcopiei Oradiei a fost amenajat în toamna anului 1921, imediat după momentul în care Episcopia Oradiei, reînfiinţată prin Decretul Regal cu numărul 3655 din 30 august 1920, a reuşit să cumpere o clădire în centrul Oradiei, ce a devenit reşedinţa chiriarhului Oradiei şi spaţiu pentru birourile administrative ale eparhiei. Achiziţionarea clădirii de către Episcopia Oradiei se datorează lui Octavian Goga, care în acea vreme era ministrul cultelor şi artelor, şi care, la solicitarea Episcopului ctitor Roman Ciorogariu al Oradiei, a intervenit decisiv în acordarea sumei de 1.500.000 de lei pentru cumpărarea imobilului şi dotarea acestuia cu mobilierul necesar.

Episcopul Roman Ciorogariu a amenajat un paraclis în noua clădire a Episcopiei, la etaj. În timp, acest spaţiu liturgic a fost împodobit şi înfrumuseţat de către ierarhii care au arhipăstorit la Oradea. În anul 1931 s-a montat un iconostas, realizat la Şcoala de Arte şi Meserii din Oradea, picturile de pe acesta fiind opera pictorului Anastase Demian, în anul 1932.

Importante lucrări de restaurare şi înfrumuseţare s-au făcut, atât în acest paraclis, cât şi în întreaga reşedinţă chiriarhală, în perioada arhipăstoririi vrednicului de pomenire Episcop Dr. Vasile Coman. Astfel, între anii 1971-1973, paraclisul a fost pictat în întregime de către pictorul Eremia Profeta şi înzestrat cu vitralii valoroase, aşa cum se află până în prezent. Sfinţirea sfântului lăcaş a avut loc în data de 25 noiembrie 1973, la manifestări fiind prezent şi episcopul-vicar patriarhal de atunci, Antonie Plămădeală, viitorul mitropolit al Ardealului, paraclisul primind ca ocrotitori spirituali pe Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Mitropoliţii Transilvaniei.

Începând din anul 2007, de la întronizarea PS Episcop Sofronie în scaunul de Episcop al Oradiei, paraclisul de la reşedinţa chiriarhală şi-a prăznuit, an de an, sfinţii protectori. La iniţiativa şi prin purtarea de grijă a PS Episcop Sofronie, la 24 aprilie 2012 paraclisul de la Centrul Eparhial al Episcopiei Oradiei a primit un nou ocrotitor, pe Sfântul Ierarh Simion Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei, după proclamarea oficială a canonizării sale, la 30 octombrie 2011.

Sărbătoare în Maramureş şi Sătmar

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, cu ocazia praznicului Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, ocrotitorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului. Din sobor au făcut parte peste 30 de preoţi şi diaconi, între care s-au aflat exarhul mănăstiresc arhim. Timotei Bel, eclesiarul Catedralei, arhim. Casian Filip, protopopii, conducătorii şcolilor teologice din eparhie, conf. univ. dr. Adrian Gh. Paul, coordonatorul Domeniului Teologie Ortodoxă „Justinian Arhiepiscopul”, pr. lect. univ. dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Liceal Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare,  pr. prof. Gabriel Groza, directorul Liceului Teologic „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, inspectorul judeţean de religie pr. Pprof. Florin Hoban, şi alţi slujitori ai sfintelor altare. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Sfântul Ioan Damaschin” al Domeniului Teologie Ortodoxă „Justinian Arhiepiscopul” al Centrului Universitar „Nord” din Baia Mare, dirijat de pr. lect. dr. Teofil Stan, şi de Corul „Angelli” al Seminarului Liceal Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, dirijat de pr. prof. Andrei Baboşan.

La Sfânta Liturghie au participat preoţi veniţi cu tineri din toate protoieriile, unii dintre ei fiind câştigătorii concursului Naţional Cultural-Artistic „Unirea: libertate şi unitate”, desfăşurat cu ocazia „Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi a „Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, implementat de sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale.

În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Iustin a vorbit despre ocrotitorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, care a fost cel care a apărat credinţa ortodoxă în Transilvania forţată să treacă la uniaţie.

Gramata Patriarhală de proclamare canonizării Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş a fost citită la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare în 9 septembrie 2003, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aprobând trecerea sa în rândul sfinţilor în 20 iunie 1992, împreună cu alţi 19 sfinţi români. „De atunci a fost numit, socotit şi cinstit ca Sfânt ocrotitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului”, a spus PS Episcop Iustin.

„În mod oficial, pentru prima dată am statornicit în Permanenţa Eparhială ca în ziua de 24 aprilie a fiecărui an, împreună cu elevii şi studenţii teologi, cu profesorii de teologie, cu ostenitorii din Centrul Eparhial şi cu părinţii protoierei să fie săvârşită Sfânta Liturghie şi să îi aducem înaltă cinstire, cu evlavie şi recunoştinţă Sfântului Ierarh Iosif din Maramureş, pentru că datorită lui ne-am păstrat sfânta noastră şi dreapta credinţă”, a spus ierarhul.  

„Acest mare Ierarh Mărturisitor s-a născut într-un sat din Năsăud, a fost preot căsătorit şi a păstorit în localitatea Criciova, în Maramureşul Voievodal, pe când acesta era întreg, ulterior două părţi din Maramureşul Voievodal au rămas dincolo de Tisa şi s-au înstrăinat de pământul ţării noastre. O parte a rămas dincoace de Tisa, ceea ce numim astăzi Maramureşul Voievodal. El a păstorit acolo, în zona în care a existat o străveche, nobilă şi importantă mănăstire, vatră culturală de spiritualitate, de unitate şi de păstrare a dreptei credinţe şi a identităţii noastre româneşti, şi anume Mănăstirea ««Sfântul  Mihail»» din Peri. Am rectitorit noi această mănăstire, în stânga Tisei, la Săpânţa, şi este o ctitorie importantă, începută şi ctitorită de preotul de acolo, părintele Grigore Luţai, împreună cu credincioşii şi este recunoscută ca cea mai înaltă construcţie de lemn din Europa, dacă nu din lume. Are 70 metri până la baza crucii şi este un adevărat dom în lemn, o antenă, am putea spune, prin care credincioşii vorbesc cu Dumnezeu”, a mai spus PS Episcop Iustin.

Despre păstorirea Sfântului Iosif Mărturisitorul, ierarhul a specificat că Episcopia pe care o conducea era cea mai veche Episcopie din Transilvania: „Sfântul Iosif Mărturisitorul a fost ales păstor de către preoţimea şi poporul drept credincios din Maramureş şi din această parte de ţară. Episcopia lui cuprindea Sătmarul şi o parte din Sălaj. A fost o Episcopie renumită, cea mai străveche Episcopie din Transilvania. Acest lucru îl menţionează părintele acad. prof. univ. Mircea Păcurariu. Deci, Episcopia Maramureşului are peste 600 de ani vechime, este adevărat că nu neîntreruptă, pentru că a fost suprimată de trei ori şi reînviată de trei ori, cu ultima reînviere cea din 1990”.

De asemenea, ierarhul a mai arătat că „despre Sfântul Iosif Mărturisitorul, Nicolae Iorga spune că a fost un vlădică ferm şi dârz, care şi-a apărat turma. Datorită Sfântului Iosif, care a fost ales episcop la 1690 de către preoţi şi credincioşi şi sfinţit ca episcop de către Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, care era în pribegie în Polonia, sfinţit, învăţat şi catehizat de către acesta, şi l-a trimis să păstorească în Maramureş. Drept urmare, de la 1690 şi până în 1711 este amintit în istorie acest păstor blând şi bun, ferm şi dârz, căruia îi datorăm statornicia noastră în credinţă. El n-a primit unirea cu Biserica Romei, el n-a semnat documentul pe care l-a semnat Atanasie Anghel, deci a rămas singurul Episcop în Transilvania ortodoxă după 1700. De aceea, a şi fost vrednic să fie trecut în rândul sfinţilor, iar maramureşenii n-au cunoscut unirea. Episcopia Maramureşului a fost, propriu-zis desfiinţată cu ultimul Episcop Gavriil de Bârsana, care a avut reşedinţa la Mănăstirea Bârsana. Acesta a fost ultimul Episcop, pomenit tot de părintele Păcuraru în cartea de istorie, la 1739. După aceea, românii n-au mai avut alt episcop, iar Episcopia a fost suprimată cu totul în 1790, şi două sute şi ceva de ani maramureşenii ortodocşi n-au avut voie să aibă episcop de legea lor, de credinţa lor. Ei n-au fost consultaţi. Nimeni nu i-a întrebat că doresc să treacă la unire, că semnează sau nu semnează. Pur şi simplu au fost declaraţi uniţi şi Episcopia desfiinţată, ucisă, propriu-zis, şi preoţimea prigonită şi încet-încet tot Maramureşul, aparent, a devenit greco-catolic, fără să mai aibă păstori, însă ei şi-au păstrat credinţa exact aşa cum au fost”.

Conducătorii şcolilor teologice: conf. dr. Adrian Gh. Paul, coordonatorul Domeniului Teologie Ortodoxă „Justinian Arhiepiscopul”, pr. lect. dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Liceal Teologic Ortodox ”Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, pr. prof. Gabriel Groza, directorul Liceului Teologic „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare,  precum şi inspectorul judeţean de religie pentru judeţul Maramureş, pr. prof. Florin Hoban, au primit distincţia „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş” pentru rezultatele pe care le-au obţinut cu şcolile teologice, iar pr. inspector de religie pentru organizarea olimpiadei naţionale de religie pentru seminarii şi licee teologice, desfăşurată la Baia Mare.

În cadrul sărbătorii, participanţii de la grupurile de cateheză la concursul „Hristos împărtăşit copiilor”, care anul acesta a purtat titlul Concursul Naţional Cultural Artistic „Unirea: libertate şi unitate”, au fost premiaţi de PS Episcop Iustin cu o diplomă şi o icoană a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul. Concursul a fost organizat de către Sectorul Educaţional, consilier eparhial pr. Milan Bălan, şi biroul eparhial pentru catehizarea tineretului, inspector pentru catehizare arhid. Alexandru Gaborean. Căştigătorii locului I din judeţele Maramureş şi Satu Mare vor reprezenta judeţul la Concursul Naţional de la Patriarhia Română, din 21 mai 2018, de la Bucureşti, cu ocazia hramului Catedralei Patriarhale.

De asemenea, cu ocazia prăznuirii Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, Muzeul Episcopiei găzduieşte, în sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare un epitrahil care este atribuit Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş. El a fost păstrat circa 300 de ani de urmaşii lui Pintea Viteazul de la care a fost recuperat de vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian, pe când era Episcop-Vicar la Cluj-Napoca. Prezentarea lui a fost făcută de drd. Dumitriţa Filip, muzeograful Episcopiei.  
În întreaga Eparhie, în toate bisericile de enorie şi mănăstireşti au fost oficiate Sfinte Liturghii, după programul din duminici şi sărbători, în ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Iosif din Maramureş, ocrotitorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Liturghie arhierească la Sibiu

În ziua prăznuirii Sfinților Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, Mitropoliții Transilvaniei și a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramu­reș, Preasfințitul Ilarion Făgără­șanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a liturghisit la Biserica „Sfinții Împă­rați Constantin și Elena”din Sibiu alături de parohii Teodor Răduleţ, Adrian Răduleţ și Ioan Oană, precum și de părintele Nicolae-Cosmin Drugan de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Ierarh Nicolae” din Parohia Armeni, județul Sibiu. În cadrul Sfintei Liturghii tânărul Emanuel Lucian a fost hirotonit diacon pentru Biserica „Sfântul Nicolae” din Comăna de Jos, Protopopiatul Rupea.

În cuvântul său de învățătură, PS Episcop Ilarion a făcut referire la sfinții pe care Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește pe 24 aprilie şi a prezentat câteva învățături ce se desprind din nevoințele lor.

„Datorită unora ca acești sfinți, care au luptat pentru credință, pentru semenii lor, pentru țara lor, noi astăzi putem să ne bucurăm de credința creștin ortodoxă. Astfel, și noi suntem răspunzători să păstrăm această credință, cu toate dificultățile secolului în care trăim”, a spus ierarhul, care a rugat la final pe Sfinții Români „să ne ajute, să ne binecuvânteze ca să putem trece această viață în pace și liniște și să putem și noi să ne bucurăm alături de ei în ceruri”.

Părintele Teodor Răduleţ a precizat că această parohie serbează pe toți Sfinții Români, şi i-a oferit noului diacon hirotonit o icoană cu Sfinții Români. De asemenea, PS Episcop Ilarion i-a oferit noului diacon câteva sfaturi pentru noul început din viața sa, urându-i să fie un exemplu pentru întreaga comunitate unde va sluji.

Hram la Parohia Delenii, Târnăveni

Parohia Delenii din Protopopiatul Târnăveni a cinstit ocrotitorii, pe Sfinții Ilie Iorest și Sava Brancovici. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți din cuprinsul protopopiatului. De asemenea, pr. Petrișor Muntean, inspector eparhial al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, a luat parte la sărbătoare, prilej cu care a ţinut şi un cuvânt de învă­țătură în care i-a îndemnat pe credincioși să urmeze calea sfin­țeniei, care poate fi dobândită prin rugăciune, post, smerenie, spovedanie și euharistie, a spus parohul Silviu Jimborean, de la Parohia Delenii. „De asemenea, sfinția sa a subliniat importanța alegerii unui Sfânt ocrotitor, căci Sfinții sunt singurii noștri prieteni adevărați care nu ne vor dezamăgi niciodată și vor mijloci pentru noi în fața Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, a completat parohul Silviu Jimborean. Răspunsurile la strană au fost date de un grup de teologi, stu­denți și absolvenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă Alba Iulia, condus de cântărețul Catedralei Arhiepiscopale din Alba Iulia, Cosmin Baciu. După slujbă, în curtea bisericii toți enoriașii au luat parte la o mică agapă, iar apoi a fost oficiată slujba de binecuvântare a casei parohiale, a mai spus pr. Silviu Jimborean, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.