Memoria Bisericii
Schitul Maicilor din Bucureşti, în primul deceniu comunist

Schitul Maicilor din Bucureşti, în primul deceniu comunist

Adrian Nicolae Petcu, 20 Septembrie 2011

La instalarea regimului comunist în România, noua putere politică avea în vedere desfiinţarea tuturor aşezămintelor monastice din aglomeraţiile urbane. Regimul ateu nu putea accepta pelerinajele credincioşilor în aceste lăcaşuri, dar nici prezenţa monahilor acolo unde construcţia comunismului trebuia să se dezvolte tot mai mult. Aşa s-a întâmplat în cazul Mănăstirii "Mihai Vodă" din Bucureşti, atunci când la iniţiativa episcopului-vicar Teoctist Botoşăneanu, patriarhul Justinian a aprobat înfiinţarea unei chinovii de călugări. Însă funcţionarii Ministerului Cultelor a blocat imediat această iniţiativă. Un caz asemănător a fost cel al Schitului Maicilor de la poalele Dealului Arsenalului. Fiind conştient că nu va putea să redea viaţa monastică vechiului aşezământ, patriarhul Justinian l-a declarat în 1951 paraclis patriarhal. Astfel, între 1955 şi 1958, întâistătătorul român a putut restaura întreg aşezământul şi a construit clădiri în acelaşi ambient arhitectural. Noile construcţii erau vizate pentru deschiderea unor ateliere meşteşugăreşti monahale, dar care să fie sub directa sa îndrumare, diferite de cele din mănăstirile din Patriarhia Română care funcţionau în cadrul cooperativelor de stat şi sub controlul statului. Aşadar, prin hotărârea Sf. Sinod din 7 iunie 1954, la Schitul Maicilor se înfiinţa un atelier de broderie artistică şi pictură, cu 40 "de monahii şi maestre de specialitate", care iniţial să funcţioneze pe lângă atelierul de veşminte şi odoare bisericeşti din cadrul Institutului Biblic. Dar patriarhul nu s-a oprit aici. În încercarea de a prelua controlul asupra atelierelor mănăstireşti cooperatiste, patriarhul a înfiinţat Administraţia Centrală a Atelierelor Mănăstireşti, care avea în subordine bisericească astfel de ateliere precum cel de la Schitul Maicilor. Gestul patriarhului i-a nemulţumit pe responsabilii din Ministerul Cultelor, aceştia considerând că nu-şi pot exercita controlul, refuzând să elibereze autorizaţii de funcţionare şi blocând conturile financiare. S-a ivit un nou conflict între patriarhul Justinian şi vigilenţii funcţionari comunişti din Ministerul Cultelor. Patriarhul a fost nevoit să accepte desfiinţarea Administraţiei Atelierelor, dar unele ateliere au fost integrate Institutului Biblic pentru a le putea păstra. Unul dintre acestea a fost cel de la Schitul Maicilor, aşezământ care era admirat de cardinalul Franz König, primatul Austriei, în timpul vizitei din 1967.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!