Transilvania
Sesiune de informare în campania „Ascultă Oraşul NeVăzut”

Sesiune de informare în campania „Ascultă Oraşul NeVăzut”

Alin Feurdean, 07 Mai 2016

Problemele persoanelor cu dizabilităţi constituie o temă prezentă în agenda publică a autorităţilor şi a societăţii civile. S-a construit o serie de strategii, planuri de acţiune, metodologii şi instrumente cadru cu privire la accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi în plan instituțional, participarea la o viaţa socială activă, la educație și formare profesională, integrarea pe piața muncii.
Conform strategiei naţionale de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi 2014-2020, numărul persoanelor cu dizabilităţi se ridică la 700.736 de persoane, 3,71% din populaţia ţării la sfârşitul anului 2013. La nivelul judeţului Cluj, numărul persoanelor cu deficienţe de vedere este de 24.144 din care 1087 copii şi 21057 adulţi, iar doar 0,48% din aceştia au forme legale de muncă conform datelor statistice oferite de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Cea mai mare rată a persoanelor cu dizabilităţi din România se află în regiunea Nord Vest aproximativ 3,89%, acest lucruri se datorează faptului că oraşul Cluj-Napoca găzduiește două licee/instituţii publice de învăţământ pentru copii şi tineri cu deficienţe de vedere şi de auz. Aceste două licee întrunesc elevi cu deficiențe din toată regiunea Nord Vest.

Cu toate acestea, asociaţiile şi instituţiile care furnizează servicii sociale, de accesibilizare şi de integrare pe piaţa muncii pentru persoanele cu deficienţe de vedere sunt relativ puţine la numărul mare de beneficiari (copii şi adulţi) existenți, între care se numără Asociaţia Pontes, Centrul CATA din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Pedagogie Specială, Centrul de informare și consiliere pentru promovarea oportunităților de ocupare a DASM Cluj - oferind servicii sociale și de integrare pentru toate categoriile de dizabilităţi, Asociaţia Sudenţilor Creştini Ortodocși Români (ASCOR) Filiala Cluj - preocupată de organizarea unor activităţi recreative şi de petrecere a timpului liber a copiilor şi studenţilor nevăzători.

Din experienţa pe care aceste instituţii şi organizaţii o dețin venind în contact cu elevii, studenții şi tinerii cu deficienţe au identificat o serie de nevoi cu care se confruntă acestea și care duce la apariția fenomenului de excluziune socială și discriminare.

În acest sens, elevii din clasele V-XII (gimnaziu și liceu) se confruntă cu lipsa sau slaba dezvoltare a abilităţilor de viață independentă, slaba dezvoltare a abilităților socio-emoţionale, cu nevoia de diminuare a anxietăţii sociale prin creșterea gradului de interacțiune socială şi deschiderea spre grupuri de prieteni văzători; studenţii şi tinerii se confruntă cu stimă de sine scăzută, încredere scăzută în forțele proprii, cu șanse scăzute în societate prin auto-segregare socială şi pe piața muncii, toate acestea ducând la o auto-discriminare percepută.

Prin proiectul propus (Pașa­port de succes pentru copii şi tineri cu deficienţe de vedere) se urmărește stoparea problemelor cu care se confuntă persoanele cu de­ficiențe de vedere prin des­fășurarea unor activități participative.

Pentru majoritatea oamenilor, oportunităţile de angajare sunt corelate cu cererile pieţei sau cu disponibilitatea de recalificare. Persoanele cu dizabilităţi trebuie sa aibă o nişă de exprimare profesională.

Proiectul „Paşaport de succes pentru copii şi tineri cu deficienţe de vedere”, desfăşurat la Cluj de Asociaţia Pontes, Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală Cluj-Napoca şi ASCOR, filiala Cluj, are ca scop să informeze angajatorii asupra oportunităţilor de angajare a acestora. Cu acest prilej, pe 22 aprilie, sala de conferinţe a hotelului Victoria a găzduit sesiunea de sensibilizare pentru angajatorii locali. Cu acest prilej, potenţialii angajatori au cerut informaţii asupra cadrului legislativ (facilităţi, competenţe profesionale, disponibilitate la efort a persoanelor cu dizabilităţi, asertivitate etc.).

Echipa proiectului a furnizat informaţiile solicitate. A fost prezentată pledoaria susţinută de Emanuel Boboiu şi Oana Pintea, ambii nevăzători, pentru o viaţă normală. Florin Rădulescu, reprezentantul Asociaţiei Pontes a subliniat, cu această ocazie, efortul pe care îl fac nevăzătorii pentru integrare socială şi creşterea standardului de viaţă.

Experienţa angajatorului Dana Urs i-a încurajat pe alţi angajatori să acorde credit nevăzătorilor. Tehnologiile asistive au fost prezentate integral de Antoniu Ioan, pasionat de IT, consultant al Asociaţiei Tandem din Bucureşti.

La final s-au formulat sugestii, beneficiarii direcţi au solicitat optimizarea cerere/ofertă prin organizarea de cursuri de reconversie profesională, pe de alta parte, angajatorii au fost de părere că o platformă de recrutare ar fi utilă pentru selectarea nevăzătorilor interesaţi să muncească.

„Paşaport de succes, pentru copii şi tineri cu deficienţe de vedere” este un proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!