Oltenia
Sfântă Liturghie arhierească în Bistriţa Vâlceană

Sfântă Liturghie arhierească în Bistriţa Vâlceană

Pr. Ioniţă Apostolache, 22 Noiembrie 2018

Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul a fost cinstit de sute de credincioşi în Mănăstirea Bistriţa Vâlceană. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un ales sobor de arhierei, preoţi şi diaconi.

Ca în fiecare an, ziua de 20 noiembrie s-a făcut prilej de binecuvântare şi bucurie euharistică pentru sute de credincioşi din întreaga Oltenie, care au poposit în lavra Mănăstirii Bistriţa Vâlceană, în ziua de praznic a Sfântului Părinte Cuvios Grigorie Decapolitul. Începând de luni seară, 19 noiembrie, în biserica mănăstirii s-a săvârşit rânduiala liturgică a Vecerniei unită cu Litia, urmată de slujba  Privegherii. A doua zi, la Altarul mănăstirii, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie s-a săvârşit de către un ales sobor de arhierei sub protia IPS Părinte Mitropolit Irineu. Din soborul de arhierei au făcut parte: Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt­preasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfințitul Părinte Hrisostom, Mitropolit de Kyrenia și Exarh de Lapithos și Karavas, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Prea­sfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Harghitei şi Covasnei, Preasfinţitul Părinte Veniamin Goreanu, Episcopul Basarabiei de Nord, Preasfinţitul Părinte Ilarion Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, şi Preasfinţitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum, Patriarhia Antiohiei.

Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova, dirijat de prof. Victor Şapcă.

La final, IPS Irineu a pus la inima celor prezenţi la rugăciune cuvânt de binecuvântare duhovnicească. Gândul Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit s-a îndreptat către viaţa aleasă a Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, arătând că el „s-a învrednicit de lumina cerească şi de harul lui Dumnezeu. El a luat Crucea Mântuitorului Hristos prin Botez şi prin călugărie. El şi-a însuşit jertfa crucii prin nevoinţele duhovniceşti cu care s-a încununat, descoperind astfel Taina Învierii. Înţelegem astfel că monahul trebuie să ajungă prin Cruce la Înviere. De aceea, el poartă întotdeauna pe trupul său însemnele Crucii, cu privirea sa căutând mereu spre Învierea Mântuitorului Hristos, ca atunci când zicem: Dă-ne nouă să ne împărtăşim cu Tine mai adevărat până în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale. Deci, Crucea ne orientează spre Înviere, iar Învierea ne dă deschidere spre Împărăţia cerurilor, pentru că noi aşteptăm învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie”.

În calitate de gazdă, IPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie a ţinut să mulţumească în primul rând IPS Părinte Mitropolit Irineu „pentru dragostea permanentă pe care o are faţă de Arhiepiscopia Râmnicului şi faţă de Mănăstirea Bistriţa, unde vine an de an cu multă bucurie spre a aduce cin­tire Sfântului Grigorie Decapolitul”. De asemenea, gândul de mulţumire al IPS Părinte Varsanufie s-a îndreptat către arhiereii invitaţi, care au liturghisit la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, precum şi spre sutele de pelerini veniţi să-l cinstească pe Sfântul Grigorie Decapolitul în lavra Bistriţei Vâlcene.

Din viaţa Sfântului Grigorie Decapolitul

Cuviosul Grigorie Decapolitul de la Bistriţa Vâlcii, ocrotitor al Olteniei, s-a născut în cetatea Irinopolis, din Decapolea Isauriei, din Asia Mică. Făcea parte dintr-o familie înstărită, mama sa, Maria, fiind o femeie cu mare dragoste spre cele sfinte. La vârsta de 8 ani, a fost dat la şcoală de părinţi, manifestând o înclinare deosebită spre cele duhovniceşti. De mic citea Sfânta Scriptură şi-şi dorea să fie cât mai bineplăcut lui Dumnezeu prin fapte bune. Ajuns la vârsta căsătoriei, Grigorie a fost îndemnat de părinţii săi să se căsătorească cu o tânără aleasă de aceş­tia, însă el a refuzat şi s-a retras în munţii Isauriei. Aici a cunoscut pe un fost episcop al Decapolei, care se refugiase din pricina persecuţiei iconoclaste. Manifestându-şi dorinţa de a se călugări, episcopul l-a trimis într-o mănăstire din apropiere, pentru a se iniţia în tainele vieţii monahale.

Moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească de binecredinciosul ban Barbu I Craiovescu, în perioada 1497/1498. Dintru început au fost aşezate în Mănăstirea Bistriţa Vâlceană, ctitoria Boierilor Craioveşti. Din îndemnul banului Barbu I Craiovescu s-a tălmăcit, din greceşte în slavoneşte, „Viaţa Sfântului Grigorie Decapolitul”, scrisă în jurul anului 860 de către Ignatie diaconul, după un text adus în Ţara Românească de către doi călugări sârbi de la Schitul Iagorova. Traducerea este menţionată într-un manuscris de la Bistriţa, din anul 1745, unde se confirmă că a fost „scoasă şi tâlcuită pe slavonie de cuviosul între ieromonahi chir Andrei, cu porunca şi cu osârdia celui de neam bun şi de Hristos iubitor, banul Barbu Craiovescu din Ţara Românească”.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!