Sfântul cuvintelor de aur

ştefan Mărculeţ, 13 Noiembrie 2007

▲ Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Gură de Aur, cel mai mare predicator pe care l-a avut creştinismul ▲ Întrucât anul acesta s-au împlinit 1600 de ani de la trecerea Sfântului Ioan la Domnul, sărbătoarea este una deosebită ▲ În Arhiepiscopia Iaşilor s-au organizat, de-a lungul anului, mai multe evenimente dedicate sfântului antiohian, culminând cu aducerea moaştelor sale la Iaşi, de hramul Sfintei Parascheva ▲

Cel mai mare predicator pe care l-a avut vreodată Biserica s-a născut în Antiohia, în secolul al IV-lea, într-o perioadă în care partea estică a Imperiului Roman era zbuciumată de prozelitismul principalelor grupări religioase. Sfântul Ioan Gură de Aur, numit „Hrisostomul“ pentru prima oară de papa Vigiliu în „Constituţiile“ sale, a fost ales de Dumnezeu pentru a aduce prin celebrele sale cuvântări, liniştea necesară în lumea creştină. În anul 354, când Ioan Gură de Aur s-a născut în familia dregătorului militar Secundus, Antiohia era una dintre cetăţile gazdă pentru păgânii, maniheii, gnosticii, arienii, apolinariştii şi evreii care se întreceau în a câştiga cât mai mulţi adepţi. Biserica nu putea aduce o contraofensivă clară şi consistentă, întrucât schisma dintre episcopii Meletius şi Paulinus tulbura şi mai mult lucrurile.

Tânărul Ioan a primit o educaţie creştină, prin grija mamei sale Antusa, o creştină renumită pentru viaţa ei curată, luând contact de tânăr cu ideile filosofice şi creştine ale vremii. Ucenicia şi-a făcut-o sub îndrumarea filosofului Andragatius şi a oratorului Libaniu, iar o perioadă a practicat chiar şi avocatura, semn că pe lângă cultura clasică a studiat şi dreptul.

Monah şi cărturar

În anul 367, s-a petrecut un moment decisiv în viaţa tânărului Ioan, când l-a cunoscut pe episcopul Meletie, care l-a captivat prin personalitatea sa. Ioan a început să studieze Sfânta Scriptură şi a început să practice o viaţă ascetică. A fost botezat după trei ani şi în scurt timp a devenit lector. A intrat în monahism şi a trăit o perioadă lungă din viaţa sa într-o peşteră din apropierea cetăţii Antiohia, sub îndrumarea spirituală a lui Carterius şi în special a lui Diodor de Tars. În această perioadă şi-a început activitatea literară. În 381, episcopul Meletius l-a hirotonit diacon, după care a urmat o perioadă de slujire liturgică şi filantropică în Antiohia, dar şi de continuare a activităţii literare. Se presupune că acum a scris una dintre cele mai faimoase opere: „Despre preoţie“. În 386, succesorul episcopului Meletie, Flavian, l-a hirotonit preot. Au urmat 12 ani în care preotul Ioan a predicat în continuu şi a scris unele dintre cele mai importante lucrări teologice. Încă de acum şi-a câştigat renumele de mare predicator.

Prietenul săracilor şi al bolnavilor

În septembrie 397, a murit Nectarie, arhiepiscopul de Constantinopol. Chiar dacă lumea se aştepta ca Ioan să devină epicop al Antiohiei, împăratul Arcadie, dezamăgit de rivalităţile şi luptele între eventualii candidaţi şi la sugestia ministrului Eutropius, a poruncit prefectului de Antiohia să-l scoată pe Ioan din Antiohia, fără ştirea poporului. La 26 februarie 398, în prezenţa unui sinod condus de patriarhul Teofil al Alexandriei, Ioan a fost numit arhiepiscop de Constantinopol. Chiar Teofil de Alexandria a fost obligat să renunţe la susţinerea candidatului său, Isidor.

Primul lucru pe care l-a făcut noul arhiepiscop de Constantinopol a fost împăcarea lui Flavian de Antiohia cu Roma. A cerut apropiaţilor săi să reducă cheltuielile de la casa episcopală, a oprit petrecerile de aici şi a impus o viaţă ascetică. Din banii economisiţi a construit un spital pentru cei săraci. A purtat de grijă văduvelor, a luptat împotriva luxului clericilor, a exclus din cler pe cei care au săvârşit păcate care cereau acest lucru şi a trimis monahii care erau în Constantinopol la mănăstirile de care aparţineau. Constantinopolul nu mai cunoscuse până atunci asemenea reforme venite din partea Arhiepiscopiei.

Un sfârşit tragic

În pofida reformelor pe care le-a iniţiat şi cu toată popularitatea de care se bucura, arhiepiscopul Ioan Gură de Aur a devenit în scurt timp duşmanul Curţii Imperiale. La aceasta a contribuit din plin şi predicile sale care criticau luxul de la Curtea Imperială şi care ţinteau direct pe Eutropiu şi Eudoxia. Punctul culminant l-a constituit venirea fraţilor Lungi la Constantinopol, izgoniţi de episcopul Teofil din Egipt ca origenişti, fapt ce avea să provoace sfârşitul păstoririi sale ca arhiepiscop de Constantinopol. Ioan i-a primit pe fraţii Lungi, dar nu a intrat în comuniune cu ei şi nu le-a primit plângerea contra lui Teofil.

În ciuda faptului că acuzaţiile nu erau întemeiate, Sinodul de la Stejar, localitate în apropiere de Calcedon, l-a depus pe Ioan din funcţia de arhiepiscop. A fost chemat înapoi, din cauza răscoalei poporului care-şi cerea păstorul şi din cauza unui cutremur de pământ. Spre sfârşitul anului 403, Ioan a criticat aspru neorânduielile care s-au produs cu ocazia inaugurării unei statui a împărătesei Eudoxiei, aproape de Biserica unde slujea el. La sfatul lui Teofil, Eudoxia a convocat un sinod în 404, care l-a depus a doua oară pe Ioan. Ioan a fost arestat în palat aproape de Paşte şi exilat după Rusalii, la 20 iunie 404. După o oprire scurtă la Niceea, Sfântul Ioan a ajuns, la sfârşitul a 77 de zile, la Cucuz sau Arabissos, în Armenia Mică. Din cauza legăturilor sale frecvente cu prietenii de la Constantinopol şi Antiohia, autorităţile l-au deportat la Pityus, un orăşel pe malul răsăritean al Mării Negre. A murit pe drum spre aceasta localitate, la Comana, în Pont, pe 14 septembrie 407, cu aceste cuvinte pe buze: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate“. Moaştele sale au fost aduse în Biserica „Sf. Apostoli“ din Constantinopol, de împăratul Teodosie al II-lea în 438 şi, de aceea, pe 27 ianuarie a fiecărui an, sărbătorim acest eveniment. Trecerea la cele veşnice a Sfântului Ioan este cinstită pe 13 noiembrie, întrucât data evenimentului coincidea cu sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

Moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur au fost aduse la Iaşi

Anul acesta, la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse moaştele Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, de la Mănăstirea „Sf. Varlaam“ din Grecia, însoţite de o delegaţie elenă, condusă de Înalt Prea Sfinţitul Serafim, Mitropolit de Stagon şi Meteora. Racla argintată cu mâna stângă a Sf. Ioan Gură de Aur a fost primită pe 11 octombrie, la intrarea în Catedrala mitropolitană din Iaşi de PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La primirea moaştelor au fost prezenţi aproape 2.000 de credincioşi şi peste 100 de preoţi, dar şi oficialităţi locale şi judeţene, care au umplut cel mai mare lăcaş de cult din Iaşi, dar şi curtea acestuia.

IPS Mitropolit Serafim a precizat atunci, că moaştele Sf. Ioan Gură de Aur se află la Mănăstirea „Sf. Varlaam“ din Complexul monahal Meteora - Grecia din anul 1542, când au fost dăruite de arhiepiscopul Partenie al Constantinopolului. Pe 12 octombrie a.c., a avut loc pelerinajul „Calea Sfinţilor“, prin care moaştele Sfintei Parascheva au fost scoase din Catedrala mitropolitană, iar în faţa Bisericii „Sf. Nicolae“-Domnesc au fost întâmpinate şi moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur, după care au fost aşezate pe esplanada Catedralei mitropolitane pentru a fi cinstite de pelerini. Delegaţia grecească a părăsit Iaşul pe 16 octombrie, ducând moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur la Mănăstirea Varlaam, din complexul monahal Meteora, Grecia. Înainte de acest moment, a avut loc o procesiune de la Catedrala mitropolitană la reşedinţa mitropolitană, unde PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a mulţumit IPS Serafim, Mitropolit de Stagon şi Meteora, pentru aducerea la Iaşi a moaştelor ierarhului şi a oferit membrilor delegaţiei distincţia Crucea Moldavă.

„Sfântul Ioan Gură de Aur - învăţător al tinerilor“

Setorul învăţământ teologic şi activităţi cu tineretul a desfăşurat, în perioada 27 ianuarie-13 noiembrie, un program amplu, dedicat Sfântului Ioan Gură de Aur. Protagoniştii au fost elevii seminariilor teologice din Arhiepiscopia Iaşilor, dar şi ai altor instituţii de învăţământ laic. Proiectul a fost conceput pe trei secţiuni, care se axează separat pe: şcolile teologice, şcolile laice, activităţi comune. Pentru şcolile teologice s-a organizat o sesiune de comunicări, în mai multe etape: la nivel de clasă, de şcoală sau seminar şi fază interseminarială. Mai multe pelerinaje la biserici şi mănăstiri cu hramul „Sf. Ioan Gură de Aur“ au conturat mai clar elevilor seminarişti locul pe care sfântul îl ocupă în spiritualitatea şi evlavia poporului român. Proiectul de activităţi pentru şcolile laice a avut în vedere explicarea Sf. Liturghii şi familiarizarea elevilor cu cântările liturgice. Între activităţile comune, se numără tabere de vară de pictură, expoziţii şi concursuri de icoane, festival de artă dramatică şi festival-concurs de arte vizuale (fotografie, film) cu teme inspirate din viaţa şi opera Sf. Ioan Gură de Aur.

Concurs pentru seminarişti

Astăzi, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costache“ de la Mănăstirea Neamţ, se desfăşoară faza finală a concursului seminariştilor din Arhiepiscopia Iaşilor, numit „Sfântul Ioan Gură de Aur - învăţător al tinerilor“. Primele etape s-au desfăşurat în perioda trecută la nivel de clasă, de seminar şi interseminariale, pe şase direcţii: istorică, biblică, sistematică, pedagogică, practică, şi „Sfântul Ioan - model al elevului seminarist“. „Au fost alese cele mai bune 12 lucrări, din toate secţiile. Ele vor fi analizate şi vor fi premiate cele mai bune trei lucrări. Se vor acorda şi menţiuni, iar toţi concurenţii vor primi diplome de participare. Premiile constau din cărţi şi materiale ale Editurii Trinitas. Din Comisia de evaluare fac parte profesori de la seminariile teologice“, ne-a explicat pr. Bogdan Racu, referent la Sectorul învăţământ teologic şi activităţi cu tineretul, din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor.

Simpozioane, conferinţe şi manifestări culturale dedicate marelui predicator

În cursul anului, la toate protopopiatele din Arhiepiscopia Iaşilor, s-au ţinut conferinţe şi simpozioane prin care s-a evocat viaţa şi activitatea Sfântului Ioan Gură de Aur. Pe 15 octombrie 2007, o dată cu binecuvântarea începutului noului an universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a avut loc şi simpozionul „Sf. Ioan Gură de Aur“. Sala „Dr. Iustin Moisescu“, din incinta Centrului Eparhial Iaşi s-a umplut de profesori, studenţi, preoţi şi ierarhi, care au venit să asiste la discuţiile academice referitoare la viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur.

Prezent la eveniment, IPS Mitropolit Serafim de Stagon şi Meteora a vorbit studenţilor teologi din Iaşi despre credinţă şi putere în viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur, prezentând apoi structura academică a învăţământului teologic din Grecia. IPS Mitropolit Serafim a dăruit facultăţii ieşene un album cu mănăstirile din Complexul monahal Meteora, album ce conţine şi un DVD cu activităţi, dar şi cu o Sfântă Liturghie săvârşită în biserica Mănăstirii „Sf. Varlaam“, de unde au fost aduse moaştele Sf. Ioan Gură de Aur.

Cântări pentru ierarhul antiohian

În cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 1600 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Ioan Gură de Aur, s-a organizat pe 13 octombrie 2007, concursul „Cântaţi Domnului, cântaţi“, la care au participat corurile seminariilor teologice din Arhiepiscopia Iaşilor, precum şi de la alte instituţii asemănătoare din Moldova. Concursul s-a desfăşurat în cadrul programului pe care Sectorul învăţământ teologic şi activităţi cu tineretul, din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor l-a iniţiat şi organizat în perioada 27 ianuarie-13 octombrie. S-a desfăşurat în sala de conferinţe „Sanctus Stephanus Magnus“ a Centrului „Providenţa“ din Iaşi, iar fiecare cor a interpretat o piesă muzicală din slujba Sfântului Ioan Gură de Aur. au fost premiate cele mai bune interpretări, dar s-au acordat şi premii speciale.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!