Sfinţi născuţi în Romania

Evanghelia duminicii a II-a după Rusalii (a Sfinţilor Români)

Matei 4, 18-23

18. Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari.

19. Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.

20. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El.

21. Şi de acolo, mergând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregându-şi mrejele şi i-a chemat.

22. Iar ei îndată, lăsând corabia şi pe tatăl lor, au mers după El.

23. Şi a străbătut Iisus toată Galileea, învăţând în sinagogile lor şi propovăduind Evanghelia împărăţiei şi tămăduind toată boala şi toată neputinţa în popor.

Pomenirea sfinţilor ne aduce întotdeauna în minte frumoasa şi inspirata exclamaţie a psalmistului David: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi!“ (Ps. 67, 36), deodată cu îndemnul liturgic al aceluiaşi: „Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii Lui!“ (Ps. 150, 1).

Cu dreaptă socotinţă, părinţii Bisericii răsăritene au rânduit ca prima duminică după Rusalii să se numească duminica tuturor sfinţilor, sfinţenia fiind un dar al Duhului Sfânt, pogorât în creaţie în duminica Cincizecimii. Urmând acestui exemplu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1992 ca pentru sfinţii români să se facă pomenirea în duminica următoare, a 2-a după Rusalii, tot ca o expresie a darului Sfântului Duh.

Până nu demult, în calendarul ortodox tipărit la noi erau trecuţi doar sfinţii din alte ţinuturi, fapt care a creat impresia, pentru creştinii mai puţin informaţi, că noi, românii, nu am avea sfinţi... Adevărul se cunoaşte bine acum: nu am avut sfinţi canonizaţi oficial şi trecuţi în calendar, dar în conştiinţa şi evlavia românilor ei au fost cinstiţi fără încetare. De aceea, canonizările din anii 1955 şi cele de după 1990 au avut menirea de a confirma oficial cinstirea neîntreruptă ce li s-a făcut.

Cea mai mare bucurie a Raiului

Poporul nostru a avut şi are, desigur, eroii săi naţionali, alături de poeţi, scriitori, artişti etc., de incontestabilă valoare, dar trebuie să se ştie limpede că are şi un mare număr de sfinţi, cunoscuţi şi necunoscuţi, pe care noi i-am numi eroi spirituali, pentru viaţa şi misiunea lor exemplară. Despre mulţi dintre ei ştim puţine lucruri, pe alţii nu-i cunoaştem încă, dar când Dumnezeu ne va învrednici să trecem pragul veşniciei, îi vom întâlni, cu voia Domnului, pe toţi, vom vorbi cu ei şi ne vom bucura de vederea lor. Căci aceasta este una dintre cele mai mari bucurii ale Raiului: comunicarea cu Dumnezeu şi cu sfinţii (spre deosebire de tristeţea iadului, care constă, între altele, în necomunicare sau comunicare doar cu duhurile respingătoare ale întunericului).

Aşadar, până când Dumnezeu ne va ferici cu vederea, faţă către faţă, a sfinţilor noştri, să ne bucurăm a-i vedea în duh, pomenindu-i cu evlavie, desigur, pe cei cunoscuţi, dar neuitând să îndreptăm un gând cucernic şi către cei necunoscuţi. Spaţiul limitat propus pentru a-i evoca nu ne îngăduie să înşirăm amănunte din viaţa şi faptele lor, ci doar să amintim ziua pomenirii, numele, vremea şi locul vieţuirii, totodată ceea ce credem că a fost dominant în slujirea lor. Ordinea pomenirii este conformă cu ordinea lunilor anului bisericesc: 7 sept. - Sf. Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi; 9 sept. - Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona; Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău; 13 sept. - Sf. Cuv. Ioan de la Prislop, sec. XV-XVI, Ţara Haţegului (Prislop), care a dus o viaţă retrasă într-o chilie, numită şi azi „a sfântului“; 15 sept. - Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoş, † 1656, vieţuitor la Partoş-Banat, fost mitropolit de Timişoara, mare făcător de minuni; 22 sept. - Sf. Ier. Mc. Teodosie de la M-rea. Brazi, episcop de Rădăuţi şi Roman, mitropolit al Moldovei. Retras la M-rea. Brazi, lângă Panciu, în 1694 i s-a tăiat capul de către tătari, fiindcă a refuzat să predea odoarele mănăstirii; 27 sept. - Sf. Ier. Antim Ivireanul, † 1716, mitropolit al Ţării Româneşti (1708-1716), martirizat de turci, mare predicator, tipograf, ctitor al M-rea. Antim din Bucureşti; 1 oct. - Sf. Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani; 21 oct. - Sf. Cuv. Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Nicolae Oprea Miclăuş, preot Moise Măcinic din Sibiel şi preot Ioan din Galeş, toţi mărturisitori şi apărători ai Ortodoxiei în Ardeal, în sec. al XVIII-lea; în afară de Sofronie, care a murit nu se ştie pe unde prin Ţara Românească, toţi ceilalţi au murit în închisoarea Kufstein (Munţii Tirolului, Austria), aruncaţi din ordinul împărăţiei, unde se duseseră să ceară dreptate pentru români; 12 nov. - Sf. Mc. Atanasie Todoran din Ţara Năsăudului; 15 nov. - Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ (Velicicovschi), originar din Poltava-Ucraina, vieţuitor la Athos, de unde a adus în Moldova rânduieli monastice severe, dar înţelepte, inclusiv rugăciunea inimii; stabilit la M-rea. Neamţ, trece în la cele veşnice la 15 nov. 1794; 23 nov. - Sf. Cuv. Antonie de la Schitul Iezer-Vâlcea, sec. XVII-XVIII, mare iubitor de pustnicie, cel mai renumit sihastru al Olteniei, renovator al Schitului Iezer; 3 dec. - Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica; 7 dec. - Sf. Mc. Filoteea de la Argeş, n. la Târnovo, sec. al XIII-lea, ucisă de tatăl ei cu securea, pentru că împărţea mâncare la săraci; sfintele ei moaşte se găsesc la Mănăstirea Curtea de Argeş; 13 dec. - Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei; 18 dec. - Sf. Cuv. Daniil Sihastrul, duhovnicul lui Ştefan cel Mare, retras în chiliile de la Putna şi Voroneţ; înmormântat la M-rea. Voroneţ; 22 dec. - Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului; 26 dec. - Sf. Cuv. Nicodim cel sfinţit de la Tismana,valah din sudul Dunării, vieţuitor la M-rea. Hilandar din Athos, organizează mai multe mănăstiri la noi, M-rea. Vodiţa şi Tismana în Ţara Românească, Prislop - Haţeg etc. Copiază un Tetraevanghel (1405), în slavă. † 1406 (Tismana), dar nu se ştie unde este mormântul; 10 ian. - Sf. Cuv. Antipa de la Calapodeşti; 25 ian. - Sf. Ier. Bretanion, episcop de Tomis († 381), prieten cu sf. Vasile cel Mare, cu care corespondează; îl înfruntă cu curaj pe împăratul arian Valens; 28 feb. - Sf. Cuv. Casian Dobrogeanul - originar din Casimcea, n. Dobrogei, vieţuitor la Betleem, Egipt şi Constantinopol (unde va fi hirotonit diacon de Sf. Ioan Gură de Aur); merge la Roma şi în Galia, la Marsilia, unde pune bazele monahismului apusean; † 435; Cv. Gherman din Dobrogea - prieten şi consătean cu Casian, cu care va călători în Siria, Palestina, Egipt, Constantinopol - unde va fi şi el hirotonit de Sf. Ioan Gura de Aur; merge la Roma, unde, alături de Casian, va lua apărarea Sf. Ioan Gură de Aur, prigonit în acea vreme. Moare la Roma prin anii 405-415; 11 aprilie - Sf. Ier. Calinic de la Cernica, n. în Bucureşti, în suburbia Sf. Visarion, călugărit la Mănăstirea Pasărea, vieţuitor la Cernica, lângă Bucureşti, episcop de Râmnic (1850-1867); † 1868; sfintele sale moaşte se găsesc la Mănăstirea Cernica; vieţuitor smerit şi mare făcător de minuni; 12 apr. - Sf. Sava de la Buzău, înecat în râul Mouseos (Buzău), în anul 372, la vârsta de 38 de ani, pe vremea persecuţiei lui Atanaric; sfintele lui moaşte sunt trimise Sfântului Vasile cel Mare, de către Iunius Soranus, guvernator al Dobrogei; 14 apr. - Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului; 20 apr. - Sf. Teotim, episcop de Tomis, preţuit pentru viaţa lui sfântă; are şi scrieri cu un caracter moralizator; prin anii 400-403, ia apărarea Sf. Ioan Gură de Aur; 24 apr. - Sf. Ier. Ilie Iorest, originar din Ardeal, călugăr la Putna, misionar în Ardeal, mitropolit de Alba Iulia (1641-1643), luptător împotriva calvinismului, închis de Gh. Rakoczy, pelerin în Rusia după ajutoare, retras la Putna, unde moare la adânci bătrâneţi; 24 apr. - Sf. Ier. Sava Brancovici, n. la Ineu-Arad, protopop de Ineu şi mitropolit de Ardeal (1656-1659), persecutat de calvini, pelerin în Rusia după ajutoare; va fi închis de Mihail Apaffi; moare, bolnav, în 1683; 24 apr. - Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureş, năsăudean de origine, episcop de Maramureş, cu reşedinţa la Sf. Mihail din Peri, 1690-1691; chemat la Viena pentru a părăsi ortodoxia, refuză; închis, scos din scaun, † 1711; 25 apr. - Cv. Vasile de la Poiana Mărului, stareţ la Dălhăuţi - Vrancea. Retras în M-ţii Buzău ctitoreşte M-rea. Poiana Mărului. Vieţuieşte o vreme la Athos, unde îl va călugări, între alţii, pe vestitul Paisie Velicicovski. Revine la Poiana Mărului, unde are o activitate cărturărească şi spirituală deosebită. † 25 apr. 1767; 12 mai - Sf. Mc. Ioan Valahul, rob la turci la 15 ani (1659), cumpărat de un „sodomit“ pentru scopuri necurate, fapt pentru care Ioan îl ucide; ademenit de agareanca văduvă şi pentru că refuză păcătuirea, va fi închis şi spânzurat; 2 iun. - Sf. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, n. aprox. 1300 în Trapezunt, negustor; un dregător tătar îl persecuta pentru a-l trece la legea lui. Refuză. I se taie capul cu sabia. Alexandru cel Bun îi cumpără sfintele moaşte (1402) şi le aşează în Biserica Mirăuţilor- Suceava; 4 iun. - Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasis şi Filip, nume de martiri descoperite într-o grotă la Niculiţel - Tulcea; martirizaţi pe vremea lui Diocleţian sau Liciniu. Sfintele lor moaşte se găsesc azi la M-rea. Cocoş-Tulcea; 24 iun. - Sf. Niceta de Remesiana (azi Niş, în Jugoslavia), daco-roman, în sec. IV-V episcop de Remesiana, dar şi misionar la „besi“, strămoşi ai noştri din sudul şi nordul Dunării; are şi scrieri teologice, imne (între care cunoscutul „Pre Tine, Dumnezeule, Te lăudăm“); 30 iun. - Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeţi (jud. Alba), sec. XIII-XIV, cel mai vechi nume de episcop cunoscut în Transilvania; 1 iul. - Sf. Ier. Leontie de la Rădăuţi, sec. al XIV-lea, călugăr la M-rea. Bogdana, pe vremea lui Bogdan I; episcop de Rădăuţi, sub domnia lui Alexandru cel Bun; se retrage în pustnicie la Schitul Laura; sfintele sale moaşte au dispărut fără urmă; 2 iul. - Sf. Voievod Ştefan cel Mare (1457-1504), ale cărui fapte deosebite le ştiu şi copiii din clasele primare; canonizarea lui este contestată de către cei ce nu vor să vadă linia dominantă a vieţii lui: mare ctitor de biserici şi mănăstiri şi apărător al creştinătăţii şi al graniţelor pământului strămoşesc. Sfintele lui moaşte se găsesc la M-rea. Putna; 8 iul. - Sf. Mc. Epictet preotul şi Astion monahul, martirizaţi prin tăierea capului sub Diocleţian (aprox. 290) la Halmiris, pe malul lacului Razelm de azi; 18 iul. - Sf. Mc. Emilian de la Durostorum (Silistra de azi, Bulgaria), militar, martirizat prin aruncarea în foc, în 362, pe vremea lui Iulian Apostatul; 21 iul. - Sf. Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia Veche; 5 aug. - Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ, n. 1913 în Crăiniceni - Botoşani, orfan de mic, vieţuitor la Neamţ, Turnu, „Sf. Sava“ - Palestina (lângă Iordan), unde a fost şi stareţ (1947-1952); retras într-o peşteră din pustia Hozeva; † 1960; a lăsat frumoase poezii în manuscris; 7 aug. - Sf. Cuv. Teodora de la Sihla, n. în Vânători - Neamţ ( 1650), căsătorită, dar pentru că n-a avut copii, în bună înţelegere cu soţul au îmbrăţişat amândoi haina monahală, ea retrăgându-se, cu binecuvântarea stareţului Varsanufie de la Neamţ, în Munţii Sihlei (într-o peşteră, numită azi „a Sfintei Teodora“), iar el la M-rea. Poiana Mărului. Sfintele ei moaşte se găsesc la M-rea. Pecerska - Kiev, în aşteptarea repatrierii; 16 aug. - Sf. Mc. Constantin Vodă Brâncoveanu, martirizat de turci, pentru că nu a vrut să se lepede de credinţa ortodoxă, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi de Sfetnicul Ianache, la 16 aug. 1714, la Constantinopol; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; 30 aug. - Sf. Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu.

Sfinţilor români, rugaţi-vă pentru noi!

Nu am pomenit decât sfinţii români cunoscuţi şi nici pe aceştia în totalitate. Iată, aşadar, că ţinutul românesc a fost binecuvântat de Dumnezeu şi cu sfinţi, nu doar cu eroi, poeţi, academicieni etc., cu care, de altfel, ne mândrim fără rezerve. Sfinţilor români, cunoscuţi şi (încă) necunoscuţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!