Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Sfinţii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu ei (Pomenirea morţilor)

Sfinţii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu ei (Pomenirea morţilor)

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 10 Martie 2018

Aceşti sfinţi erau din Corint şi au trăit pe vremea împăraţilor Deciu (249-251) şi Valerian (253-260) şi a lui Iason, stăpânitorul Greciei. În acele zile, fiind prigoniţi creştinii, aceştia părăseau cetăţile şi averile lor şi se ascundeau prin pustietăţi şi prin munţi, ca să-şi păzească fără prihană sfânta lor credinţă a iubirii, a dreptăţii şi a libertăţii, dată nouă de Dumnezeu Tatăl prin Domnul Iisus Hristos în Duhul Sfânt. Deci, Sfântul Codrat, rămânând orfan de mic, a fost crescut în locuri pustii, ca şi Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului. Ajungând la vârsta tinereţii, a mers în Corint pentru a învăţa meşteşugul doctoricesc. Acolo, s-a împrietenit cu cinci tineri creştini care ardeau de dragostea pentru credinţa cea adevărată. La scurt timp, Sfântul Codrat şi prietenii săi au fost prinşi şi aruncaţi în temniţă, iar acolo propovăduiau pe Hristos cu multă râvnă, îndemnându-i pe toţi să nu renunţe la credinţa creştină. După câteva zile, fiind scoşi la păgâneasca judecată de către Iason şi mărturisind ei cu tinerească putere pe Hristos-Domnul, au fost bătuţi, strujiţi, arşi în foc şi târâţi prin cetate, apoi au fost daţi spre tăierea capului cu sabia, primind astfel cununa muceniciei din dreapta lui Hristos, Dumnezeu.