Moldova
Simpozionul „Centenarul Marii Uniri“ la Filioara

Simpozionul „Centenarul Marii Uniri“ la Filioara

13 Martie 2018

În Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din localitatea Filioara Agapiei, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat simpozionul „Centenarul Marii Uniri", activitate în cadrul proiectului „Marea Unire", aflat în parteneriat cu Liceul Teologic Ortodox „Sfânta Cuvioasă Parascheva" din Agapia. Evenimentul a avut loc în data de 9 martie, organizatori fiind părintele Dumitru Irina, profesorul Radu Carol Ichim şi drd. Andrei Irina, membru al Asociaţiei „Sfântul Ioan de la Neamţ".

În cadrul simpozionului au participat poeţii Gheorghe Simon, Octavian Caldare, Valer Tănase, precum şi oficialităţile locale, în persoana primarului interimar Mihai Vasiliu, profesorii liceului teologic din Agapia, alături de elevele seminariste. Toţi participanţii şi enoriaşii satului au fost învăluiţi „într-o stare sfântă de venerare şi de comemorare a împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire". O parte emoţionantă a manifestării a fost atunci când cei mici, sub îndrumarea prof. Elena Ioniţa, au încântat asistenţa prin cântece şi poezii ce făceau referire la dragostea de neam şi ţară.

Întâlnirea a început prin intonarea imnului României, apoi a continuat prin vizionarea unui film documentar. A urmat explicarea machetei „România Mare" care cuprindea lucrări de pirogravură, reprezentând domnitorii Principatelor Române, dar şi figurile emblematice ale înfăptuirii statului unitar.

Primul participant care a deschis cuvântul a fost domnul prof. Radu Carol Ichim, care a detaliat marile încercări de unire din cele mai vechi timpuri până astăzi: „Cu toţii ne bucurăm că putem vorbi astăzi de România. Un stat suveran, unitar şi indivizibil, un stat carpatic, danubian şi pontic. Un stat cam de mărimea Regatului Unit pe care britanicii îl numesc Marea Britanie. Şi românii folosesc denumirea de România Mare, un stat care la 1918 era şi mai mare decât astăzi. Mă bucur să văd că românii din Republica Moldova, dar şi din România, din ce în ce mai mulţi, cer astăzi, în 2018, din nou unirea. Idealul unirii românilor într-un singur stat este sinonim cu istoria poporului nostru".

De asemenea, Octavian Căldare, un poet iubitor de credinţă şi neam, revenit în ţară după mai bine de 25 de ani de străinătate, a afirmat: „Mă închin tăcut, în neputinţa mea, şi las cuvântul să urce în lumină spre a îmbrăţişa măreţia gloriei neamului nostru. Mi-ar trebui mulţimi de timpuri pentru a privi, până la înţelegerea deplină, această măreţie. Ochiul trebuie învăţat în cunoaşterea focului, ce tot timpul arde-n suferinţă, ca astfel inima să se deschidă şi să fie primitoare a adevărului. Aici e poarta pe unde se arată destinul, ca dăruire, poporului român. Este destinul de a fi viu, mereu treaz şi pregătit de a urca spre Golgota, pe urmele paşilor Domnului nostru. Acest neam şi-a asumat toată suferinţa ca dar de mare preţ, căci a înţeles de la început că fără a urma Domnului nu va putea dăinui".

Gazda simpozionului, părintele paroh Dumitru Irina, a explicat celor prezenţi importanta contribuţie a Mitropolitului Pimen Georgescu la realizarea Unirii Mari şi importanţa cunoaşterii istoriei neamului românesc: „La Iaşi, unde păstorea ierarhul Pimen Georgescu, au fost primite delegaţiile Basarabiei şi Bucovinei venite să discute despre unirea celor două provincii româneşti cu Regatul România. Punctul culminant al acestor evenimente s-a desfăşurat la 1 decembrie 1918, când Marea Adunare Naţională vota unirea Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi Crişanei. Mitropolitul Pimen Georgescu a trăit din plin aceste momente, relatează ucenicul său Partenie Ciopron: „Bătrânul se bucura ca un copil la aflarea marii veşti". Pentru că mitropolitul primat Conon Arămescu Donici era bolnav, regele Ferdinand i-a solicitat ierarhului Pimen să slujească la marele eveniment ce consfinţea unirea provinciilor. Este important ca noi să fim statornici, să ştim ce se întâmplă în viaţa noastră în fiecare moment. Această trezire trebuie să îmbrace şi un bagaj de cunoştinţe de istorie şi de credinţă românească.

Spre finalul festivităţii, organizatorii au mulţumit invitaţilor speciali, profesorilor şi elevilor pentru colaborare, oficialităţilor primăriei şi enoriaşilor satului pentru participare. Totodată, părintele Dumitru Irina a invitat oaspeţii, elevii şi enoriaşii la o agapă în trapeza din curtea bisericii.

(drd. Andrei Irina)


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!