Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Simptome şi tratament în sindromul de intestin iritabil

Simptome şi tratament în sindromul de intestin iritabil

Un articol de: Anca Filipeanu - 28 Feb 2008

Este un sindrom clinic, caracterizat printr-o combinaţie de simptome gastrointestinale, în absenţa oricărei leziuni organice. Reprezintă o cauză frecventă de adresare la cabinetele medicale. Incidenţa cea mai crescută a bolii se înregistrează în rândul femeilor şi al tinerilor.

Nu se cunoaşte o cauză sau un mecanism propriu corelat cu apariţia simptomelor în intestinul iritabil. Simptomele pot să apară concomitent cu modificările de motilitate intestinală şi/sau prin sensibilitate viscerală crescută la diverşi stimuli sau chiar la contracţii intestinale normale. Caracterul motilităţii intestinale este similar cu cel observat la persoanele sănătoase. Se observă, însă, o creştere a motilităţii după anumiţi factori exogeni (stres, anumite alimente) sau intraluminali (particule chimice rezultate din digestie). De asemenea, s-a observat o sensibilitate crescută la distensia lumenului intestinului subţire sau a colonului şi sensibilitate crescută la contracţiile fiziologice ale intestinului. Stresul este deseori observat ca factor agravant al bolii, acesta intervenind prin afectarea activităţii nervoase centrale.

Din punct de vedere clinic apare o asociere de simptome, cum ar fi:

- dureri abdominale pe cadrul colic (predominant stâng);

- balonări abdominale ameliorate de defecaţie;

- tulburări de tranzit (constipaţie, diaree cronică sau intermitentă cu cantităţi de mucus, dar fără sânge).

Durerea funcţională nu trezeşte bolnavii din somn. Evoluţia simptomelor este de lungă durată, cu alternanţă de exacerbări şi acalmie.

Diagnostic şi dietă

Diagnosticul este dificil, necesitând excluderea bolilor organice. Pentru aceasta se fac o serie de investigaţii, precum:

-VSH, hemoleucograma, fibrinogen, PCR (Proteina C Reactivă), care sunt normale;

-rectosigmoidoscopia este normală, dar dureroasă. Este însă utilă pentru excluderea unei tumori sau a unui proces inflamator cronic.

În caz de suspiciune de tumoare sau boală inflamatorie, la bolnavi peste 45 de ani se practică examenul radiologic baritat sau/şi colonoscopia.

Terapia începe prin liniştirea bolnavilor, ajutarea lor în a recunoaşte factorii care le declanşează sau le întreţin simptomele (factori alimentari, psihici, efort fizic), pentru a-i elimina. Schimbarea stilului de viaţă ar putea fi, în unele cazuri, un factor extrem de important pentru dispariţia simptomelor.

Trebuie evitat consumul de alimente sau băuturi prea reci sau prea fierbinţi, evitarea prânzurilor abundente sau a consumului rapid al alimentelor, orar neregulat al alimentaţiei, evitarea fumatului.

Dieta este, de asemenea, foarte importantă. Aceasta trebuie să fie variată, echilibrată în principii alimentare şi adaptată în funcţie de afecţiuni.

În caz de constipaţie sunt recomandate:

- alimente bogate în fibre care cresc volumul bolului fecal, favorizând evacuarea, deşi în unele situaţii poate produce distensia colonului, cu creşterea presiunii în lumen şi să declanşeze durerea. Se recomandă tărâţe de grâu (două linguri fierte în apă, lapte, supă), celuloză;

-evitarea abuzului de psihotrope;

-activitate fizică (cât mai multă mişcare).

În caz de predominanţă a diareei:

- evitarea alimentelor bogate în reziduri: leguminoase, ceapă, varză, ridichi, cartofi, fructe crude în cantităţi mari;

- evitarea grăsimilor, dulciurilor concentrate, cafea, alcool, băuturi carbogazoase (balonează), smântâna, lapte (sunt multe situaţii în care la bolnavii cu colon iritabil se observă şi un deficit de lactoză).

Terapia medicamentoasă

Pentru constipaţie se pot administra prokinetice (de exemplu, metoclopramid, motilium) sau laxative (fără a abuza, însă, de ele). Pentru diaree se poate administra Smecta, Imodium. Pentru combaterea durerilor abdominale se pot administra anticolinergice (de exemplu, scobutil), antispastice mebeverine (colospasmin, duspatalin). Pentru tratamentul balonărilor se poate administra cărbune medicinal, fermenţi digestivi (Triferment, Festal).