Transilvania
Sinaxa monahală din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului

Sinaxa monahală din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului

Andrei Fărcaş, 15 Noiembrie 2017

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, luni, 13 noiembrie, în biserica Mănăstirii „Învierea Domnului” de la Habra – Groşi, judeţul Maramureş, Sfânta Liturghie şi o slujbă de Te-Deum cu ocazia desfăşurării lucrărilor Sinaxei monahale eparhiale anuale a stareţilor şi duhovnicilor aşezămintelor monahale din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit ieromonah ierodiaconul Sofronie pe seama Schitului „Vasile cel Mare” Vinişorul Borşa. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala de muzică bizantină „Theologos” a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijată de arhid. Adrian Dobreanu.

PS Episcop Iustin a subliniat rolul important al mănăstirilor în istoria românilor: „Această mănăstire a fost condusă de un stareţ pe nume Efrem şi de un alt stareţ pe nume Serghie, pe care l-a adus Mihai Viteazul, la 1600, şi care a participat la Sinodul unionist de la Iaşi, pentru unitatea celor trei provincii româneşti sub Mihai Viteazul”.

De asemenea, ierarhul mai menţionat rolul misionar al mănăstirilor: „Mănăstirile noastre sunt misionare, nu sunt cetăţi medievale închise cu ziduri unde trăim o viaţă de claustrofobie şi ne închidem acolo (…), ci sunt deschise în permanenţă pentru popor. Mănăstirile noastre sunt misionare şi constituie contraforţii Bisericii Ortodoxe. Ele ajută parohiile, nu sunt în concurenţă cu clerul de enorie”.

Organizată în ziua prăznuirii Sfântului Ioan Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolului, Sinaxa de la Mănăstirea Habra a abordat tema „Patriarhul Justinian Marina şi monahismul ortodox în perioada comunistă”, în cadrul „Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”. Referatul a fost susținut de arhim. Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, care a punctat rolul Patriarhului Justinian ca apărător al monahismului în toată perioada cât s-a aflat la conducerea Bisericii Ortodoxe Române, învingând prin înţelepciunea sa un regim declarat ateu.

„Monahismul ortodox este parte integrantă din fiinţa Bisericii creştine, contribuind în mod constant, din interior, la consolidarea Bisericii. De acest fapt a fost conştient şi vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian Marina, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română în perioada cea mai dură a conducerii statale atee (1948-1977) şi a înţeles că Biserica trebuie să-şi consolideze şi să-și întărească întreaga sa structură, între care şi monahismul. Patriarhul Justinian Marina, deşi a fost preot căsătorit, a avut o mare aplecare pentru viaţa monahală şi a iubit extrem de mult mănăstirile. Încă de la instalarea sa, Patriarhul şi-a îndreptat atenţia spre monahism, dorind să aducă în viaţa monahală un suflu nou, nu doar de vieţuire ascetică şi mistică, ci şi de cultură şi administraţie, reuşind chiar sporirea numărului de mănăstiri şi schituri existente până atunci şi a vieţuitorilor din ele, precum şi implicarea activă a duhovnicilor şi a stareţilor în viaţa duhovnicească şi administrativ-disciplinară”, a spus arhim. Macarie Motogna.

Cu ocazia Sinaxei, a fost prezentat monahilor şi monahiilor Steagul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, după care au fost discutate probleme curente legate de viaţa monahală.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!