Theologica
Sinodul I Ecumenic

Sinodul I Ecumenic

În a șaptea duminică după Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic. Acest sinod a avut loc la Niceea (astăzi İznik, în Turcia) în anul 325 d. Hr. și a instituit regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor (sau „Pascalia”).

Acest sinod este cunoscut și ca Primul de la Niceea. Sinodul a fost convocat de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman, i-a chemat pe Episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra arianismului.

La sinod au participat 318 Sfinți Părinți. Principalul motiv pentru convocarea sinodului a fost controversa hristologică provocată de preotul Arie din Alexandria, numită arianism. El susţinea că Iisus Hristos a fost creat de Dumnezeu, negând astfel divinitatea lui Hristos.

Episcopii adunaţi la Sinodul de la Niceea au condamnat erezia lui Arie şi prin Crezul pe care l-au formulat au mărturisit că Fiul este de o fiinţă cu Tatăl, deci este Dumnezeu: „Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut”.

Primul sinod a formulat cele dintâi dogme ale credinţei ortodoxe, şi în special cele care se referă la a doua Persoană a Sfintei Treimi, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, de o fiinţă cu Tatăl. De asemenea, acest sinod a redac­tat primele şapte articole ale Simbolului Credinţei (Crezul). Sinodul de la Niceea a stabilit şi alte chestiuni de importanţă bisericească, privind aspecte de natură morală şi teritorială atât pentru cler, cât şi pentru laici. Sinodul întâi Ecumenic prezintă o deosebită importanţă deoarece a fost prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică, împrejurare în care s-au dezbătut probleme doctrinale fundamentale şi s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea Bisericii.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!