Foto: arhiva muzeului

Sipet de valori nepreţuite ale artei populare bucovinene

Raluca Brodner, 04 Noiembrie 2017

Unul din obiectivele turistice reprezentative ale oraşului sucevean Câmpulung Moldovenesc este Muzeul etnografic „Ioan Grămadă”, din cartierul Capul Satului. În 40 de ani, colecţionarul Ioan Grămadă a adunat 10.470 de exponate, astfel că muzeul său a devenit un centru de conservare a obiectelor etnografice apreciat de folclorişti din ţară şi de peste hotare. În cartea de onoare a locuinţei-muzeu se regăsesc impresii scrise de ambasadorul Indiei, guvernatorul Băncii din Etiopia şi alte personalităţi din Madagascar, Japonia sau China.

„ Fiu de paracliser, meşter tâmplar, cu vocaţie de învăţător, dar ajuns în vârtejul vremurilor primar în mai multe sate moldoveneşti, Ioan Grămadă este un om harnic şi mai ales generos cu semenii, un povestitor înnăscut şi, poate mai presus de toate, un autodidact în ale culturii şi civilizaţiei ţărăneşti”, îl descrie Carmen Mihalache, etnolog la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, pe colec­ționarul Grămadă. „A învăţat etnografia din cărţi şi de la Emilia Pavel, pasionată etnografă ieşeană, ca să-şi poată susţine pasiunea şi cu ştiinţă, ca un bun meseriaş. Având noroc de o soţie (n.r., Didina) iubitoare şi înţelegătoare, a pus pe picioare un muzeu cu peste 9.000 de piese, expuse în 14 încăperi şi şapte mici expoziţii în aer liber, care dau seamă despre ce însemna odinioară o gospodărie bucovineană, recuperând astfel pe cât a fost cu putinţă viaţa tradiţională a câmpulungenilor sub toate aspectele”, continuă specialistul etnolog.
Gospodăria-muzeu este situată într-un cadru pitoresc, pe principalul traseu ce leagă Moldova şi Transilvania, prin pasul Mestecăniş şi Tihuţa, Moldova şi Maramureşul, prin pasul Prislop. A fost integrată în circuitul turistic în luna aprilie a anului 1999, în Duminica Floriilor.

Ioan Grămadă şi-a încropit zestrea etnografică cu obiecte moștenite de la părinți şi bunici, după care a adăugat altele adunate de la rude apropiate, amici, vecini. Conform ultimului inventar, colecţionarul deţine peste 10.000 de exponate.

Regiune de cultură populară străveche

Sala portului popular câmpulungean este prima încăpere a locuinţei cu iz autentic românesc din nord de ţară, unde pot fi admirate o sumedenie de straie tradiţionale specifice locului, dar şi altor zone etnografice, instrumente muzicale şi obiecte ce aduc aminte de tradiţia şezătorilor.

În curte, îşi aşteaptă vizitatorii casa tradiţională bucovineană, veche de peste 200 de ani, compartimentată în bucătărie, tindă, cămară, casa mare (camera de oaspeți) și o magazie în spate. Din lipsă de spaţiu, proprietarul a transformat cămara într-o cameră memorială dedicată părinților și bunicilor.

Camera de oaspeţi (camera mare sau camera de curat) este cea mai mare încăpere a locuinţei și găzduieşte mai multe piese vechi de mobilier, ouă încondeiate, icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, covoare lucrate manual și o mică expoziție cu circa 100 de monede vechi. Printre cele mai preţioase exponate, atrag atenţia o cruce din lemn de tisă din anul 1740 și o ștampilă a comunei Kympulung Moldow (n.r., Câmpulung Moldovenesc) din anul 1780.

Magazia este spaţiul destinat expoziției documentare „Câmpulungul de altădată”, care ­imortalizează chipuri ale unor intelectuali ai oraşului şi portrete cu mari personalităţi ce au trecut prin localitate de-a lungul vremii, precum: Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu.

Casa bătrânească cu o singură încăpere este aidoma căsuţelor în care trăiau pe vremuri bătrânii din acest colţ de ţară, care se retrăgeau din casa mare pentru a-i lăsa pe tineri să locuiască separat.

„În cinstea tatălui meu, care a fost dascăl bisericesc şi paraclisier timp de 43 de ani, am amenajat o bisericuţă, un paraclis de fapt, cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Am împodobit locul cu multe icoane, pictate pe pânză, lemn şi sticlă, unele dintre ele foarte valoroase”, explică Ioan Grămadă.

Lângă locaşul de rugăciune, o altă anexă adăpostește ex­po­ziția de unelte agricole (pentru arat, semănat, strângerea fânului sau prelucrarea semin­țelor). Şi îndeletnicirile tradițio­nale ale femeilor (torsul, țesutul, răsucitul sau brodatul) sunt aduse în atenţia vizitatorilor, pentru ca, mai departe, într-un atelier vechi, să descoperim foarte multe unelte utilizate în meserii tradiționale, cum ar fi dulgheria, tâmplăria, dogăria, rotăria sau fierăria.

De asemenea, au fost recuperate diverse vase pentru muls oi, linguroaie, untare, donițe pentru lapte sau clopote care se atârnă la gâtul vitelor, toate acestea pentru a reda imaginea stânii tradiționale cu ajutorul a peste 1.500 de obiecte.

Călătoria în trecut continuă cu un popas în dreptul unei colecţii de peste 600 de ceasuri vechi şi noi, nu înainte de a cerceta şi colţul dedicat lucrătorilor la căile ferate, cu machete de locomotive, cu aparatura aferentă unei staţii CFR şi cu documente specifice.

Ultima secţie redă aspectul unei săli de clasă din vremurile de altădată şi este amenajată în memoria învăţătoarei colecţionarului, Victoria Mangiurea, „căreia îi sunt recunoscător că m-a format ca om”, după cum afirmă acesta.

La finalul itinerarului, vizitatorul este atras într-o încăpere poziţionată lângă sala portului popular, unde străjuieşte la intrare tricolorul. Aici se află un punct de informare turistică, unde se găsesc 2.300 de ghiduri turistice, pliante, imagini cu obiective turistice din zonă şi cele şase cărţi scrise de Ioan Grămadă.

Din cartea de onoare a locuinţei-muzeu se desprind impresii redate în scris de ambasadorul Indiei, de guvernatorul Băncii din Etiopia şi de alte personalităţi din Madagascar, Japonia, China. Şi au avut ce vedea, după cum afirmă şi folcloristul Tancred Bănăţeanu, pentru că „Bucovina este, în ansamblul său, un imens atelier de creaţie, un depozitar al artei populare tradiţionale, de o valoare estetică majoră prin toate caracteristicile sale, care se integrează marii arii etnografice româneşti, fiind o regiune prestigioasă de străveche cultură populară, bine angrenată proceselor civilizatorii europene, cu un rol important în fenomenul cultural al întregii umanităţi…”


Galerie foto:

Lasa un comentariu
Articole asemanatoare
Momentan nu exista articole asemanatoare!

Arhivă ediții

Contactează-ne!