Reportaj
„Sipetul bunicii“, redescoperit la Buhalniţa

„Sipetul bunicii“, redescoperit la Buhalniţa

La sfârşitul săptămânii trecute, biserica din Buhalniţa - Iaşi a găzduit cea de-a treia ediţie a Expoziţiei de artă populară tradiţională intitulată "Sipetul bunicii". Manifestarea, iniţiată de preotul paroh Victor Pîslariu, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, a constituit pentru bătrânii satului un prilej de aducere aminte a vremurilor de altădată, iar pentru tineri, şansa de a-şi afla trecutul, rădăcinile, de a redescoperi universul satului de odinioară.

De când cu industrializarea masivă din vremea comuniştilor, la Buhalniţa femeile au încetat să mai ţese. Apăruseră pânzeturi de tot felul în magazine, iar munca la colectiv nu le mai lăsa timp şi pentru asemenea îndeletnicire. Aşa că războaiele de ţesut au fost uitate prin podurile caselor şi utilizate rar, doar de femeile mai în vârstă, care nu puteau abandona aşa, deodată, meşteşugul. "Cam de la Revoluţie a început să se piardă tradiţia. Daâ ştiţi de ce? O apărut luxuâ. O plecat lumea-n Italia, vine cu bani şi cumpără", a încercat o explicaţie Ruxandra Hlihor, o bătrânică din Buhalniţa, care încă n-a uitat cum se ţese la război.

Cu toate acestea, în lăzile de zestre ale fiecărei familii s-au păstrat intacte ştergare şi ţesături vechi, moştenite de la o generaţie la alta, covoare, scoarţe, costume populare şi cingători, în fine tot ce reuşea femeia să ţese şi să coase pentru decorarea caselor şi pentru utilizarea zilnică. Cultul acesta pentru ce-a fost frumos odată, pentru tradiţie şi pentru port, nu l-a lăsat indiferent pe părintele Victor Pîslariu, el însuşi un iubitor al artei populare. A consultat specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi şi i-a convins pe oameni să adune într-o expoziţie obiectele tradiţionale atât de dragi sufletului lor. Sătenii au înţeles şi au răspuns cu bucurie chemării preotului. Aşa s-a născut prima ediţie a Expoziţiei "Sipetul bunicii", în 2008, continuată cu succes şi în 2009, şi în acest an. "Părintele Pîslariu este, înainte de toate, absolvent de Şcoală Normală, iar educaţia primită acolo, de om al satului, s-a păstrat în inima lui şi de aceea cele două vocaţii, de preot şi de învăţător, se îmbină atât de frumos. În această zonă etnografică, oameni inimoşi au ţinut să-şi păstreze în sipetul casei aceste obiecte care, de fapt, reprezintă viaţa lor din generaţie în generaţie: batiste de vornicei, ştergare care se dădeau la naşi, costume de mire şi de mireasă. Cei de la Buhalniţa ţin la tradiţie şi asta înseamnă că se poate dezvolta o pasiune pentru ca cei tineri să preia aceste meşteşuguri", a explicat prof. Adrian Ardeleanu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi

Ştergare şi covoare de la sfârşit de secol XIX

Expoziţia cuprinde astăzi sute de exponate, în principal destinate esteticii casei (ştergare, perdele din pânză ţesută, covoare de lână, feţe de masă), dar şi de definire a unei imagini în comunitate (portul popular, chingile, batistele de vornicel, iile, costumele de mire şi de mireasă). "Pe noi ne-a preocupat în mod deosebit materialul ţesut. Acum, în sat nu se mai lucrează. Ce vedem sunt obiecte din alte vremuri. Sunt femei care au o grămadă de exponate foarte bine păstrate. Îmi povesteau că în tinereţe ţeseau pentru zestrea lor, iar momentul nunţii era de o încărcătură emoţională fantastică. Cumva puritatea sufletească trebuie regăsită în munca lor. Oamenii se bucură să arate lumii, într-o astfel de expoziţie, rodul muncii lor din tinereţe, amintiri dintr-o viaţă care astăzi nu se mai trăieşte la fel", ne-a povestit preotul Victor Pîslariu.

Organizată pe două secţiuni, una în aer liber, de covoare, şi alta într-o clădire de lângă biserică, destinată lucrurilor folosite în trecut pentru decorarea gospodăriilor tradiţionale, expoziţia a constituit pentru copiii din Buhalniţa şi din satele vecine o adevărată lecţie despre istoria comunităţii din care fac parte. Duminică, după slujba Sfintei Liturghii, prin faţa obiectelor despre care azi mai aud doar din cărţile de poveşti s-au perindat zeci de copii curioşi. Ruxandra Hlihor, una dintre femeile cu foarte multe obiecte în expoziţie, le-a explicat, pe îndelete, rostul fiecărui lucru din gospodăriile de odinioară: "Fierul de călcat era cu cărbuni, mamă. Făceam focul în sobă, puneam cărbuni înăuntru şi călcam rufele. Trebuia să fii foarte atent, că dacă puneai prea mult jar, ardeai hainele".

O familie cu respect pentru tradiţie şi pentru arta populară este familia Dascălu. Pasionaţi de tot ce-a însemnat frumosul în lumea satului, aceştia au reuşit să decoreze o cameră din propria lor locuinţă după tipicul gospodăriilor de la începutul secolului trecut. "Nouă ne-a plăcut să avem acasă o cameră amenajată aşa, după tipicul ţărănesc. Şi-am aranjat acolo tot ce-am păstrat de la părinţii noştri. Aici, la expoziţie, am adus un costum femeiesc, format din ie, catrinţă, fusta ce se purta sub catrinţă, bârneaţă (brâu), şapte năframe pentru vornicei, un ştergar foarte vechi, de-al mamei mele, piua, furca de tors, o cofă de apă, obiecte de la războiul de ţesut", ne-a explicat Zenovia Dascălu, pensionară (58 de ani).

Un preot ataşat de comunitatea pe care o păstoreşte

"Avem un preot foarte deştept: cu copiii se ocupă, cu bătrânii se ocupă şi cu treburile bisericii - în primul rând. Am mai avut preoţi, dar ăsta-i de exemplu. Lumea se bucură de cum a adunat el lucrurile pentru că acuma ştie pentru ce le-a păstrat", a rezumat mătuşa Ruxandra Hlihor, în câteva cuvinte, respectul pe care-l poartă sătenii de la Buhalniţa părintelui Victor. Şi pe bună dreptate.

Duminică, în curtea bisericii, părintele Pîslariu a fost dovada vie că face parte integrantă din comunitatea pe care o păstoreşte. A fost prezent peste tot, printre sătenii lui, glumind, mângâind cu o vorbă bună, încurajând vreun elev timid, înainte de serbare, punând la punct ultimele detalii organizatorice pentru momentul festiv.

Toţi cei care au adus obiecte în cadrul expoziţiei au fost premiaţi de preotul paroh, iar în final copiii de la şcoala din localitate, îmbrăcaţi în portul popular specific zonei, au susţinut o suită de dansuri şi de melodii populare.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!