Sistemul public de pensii este împovărat de cheltuielile foarte mari

Silviu Dascălu, 25 Septembrie 2009

Cheltuielile anuale pentru pensii în România se cifrează la peste 10 miliarde de euro, adică peste 9% din PIB şi peste 26% din toate cheltuielile bugetului general consolidat. În plus, numărul pensionarilor a crescut fantastic de mult în ultima vreme, astfel încât raportul dintre numărul de salariaţi şi numărul de pensionari din sistemul public de pensii este de 1 la 1. O problemă foarte mare o reprezintă şi pensionarii pe caz de invaliditate, al căror număr a crescut cu 430% în perioada 1990-2008.

Sistemul public de pensii este supus unor riscuri uriaşe şi împovărat de cheltuieli foarte mari, astfel încât nu mai poate miza la nesfârşit pe subvenţiile de la bugetul de stat, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Asociaţia citează raportul elaborat de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, care atrage atenţia asupra situaţiei precare a sistemului public de pensii şi admite faptul că sistemul de pensii private, mai ales cel obligatoriu (pilonul II), a fost aplicat în România cu o întârziere „nepermis de mare“ faţă de alte state din regiune şi din Europa Occidentală.

Potrivit raportului, sistemul de pensii din România reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli publice. Cheltuielile anuale pentru pensii în România se cifrează la peste 10 miliarde de euro, adică peste 9% din PIB şi peste 26% din toate cheltuielile bugetului general consolidat.

În prezent, raportul dintre numărul de salariaţi şi numărul de pensionari din sistemul public de pensii este de 1 la 1. Dacă sunt luaţi în considerare şi pensionarii din categoriile speciale, precum şi pensionarii agricultori (care nu sunt incluşi în sistemul public, contributiv), raportul dintre salariaţi şi pensionari devine 1:1,2.

De asemenea, procesele socio-demografice care au transformat România în ultimele două decenii (îmbătrânirea şi reducerea populaţiei) transformă problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii în cea mai mare provocare a sistemului de protecţie socială din România.

„România se confruntă şi cu presiuni suplimentare generate de introducerea foarte târzie a pilonului II, a cărui aplicare a întârziat nepermis de mult. Sistemul public de pensii din România se află în una dintre cele mai dificile situaţii din întreaga Uniune Europeană, iar sistemul de pensii va constitui piatra de încercare a fiecărei guvernări de aici înainte“, se arată în raport.

Numărul pensionarilor de invaliditate a crescut cu 430% în perioada 1990-2008, „de cele mai multe ori prin fraudă“.

„Este ca şi cum populaţia României s-ar fi îmbolnăvit în proporţii de masă“, susţine raportul.

Acest lucru arată că acoperirea sistemului public de pensii este foarte mică pentru viitoarele generaţii de pensionari. În prezent, mai puţin de jumătate din populaţia activă este asigurată pentru pensii şi este necesară creşterea vârstei medii reale de pensionare şi egalizarea ei în funcţie de gen.

La ora actuală, peste 1,5 milioane de pensionari (32% din total) au o pensie medie lunară mai mică de 500 de lei, peste 3,8 milioane (81% din total) au o pensie medie lunară mai mică de 1.000 de lei, doar 43.488 de pensionari (0,9% din total) au o pensie medie lunară mai mare de 2.000 de lei, iar pensia medie este de 714 lei pe lună, adică unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană.

Numărul de pensionari cu limită de vârstă şi stagiu complet de cotizare este de 1,9 milioane (41% din total), număr de pensionari de invaliditate, cu pensionare anticipată, fără stagiu complet - 2,8 milioane (59% din total), dintre care pensionari de invaliditate sunt 903.000 (1 din 5 pensionari este invalid).

Tot mai mulţi pensionari în ultima vreme

Dacă în 1990 existau 8,2 milioane de salariaţi şi 2,5 milioane de pensionari de asigurări sociale de stat (adică un raport de 3,3 salariaţi care susţin fiecare pensionar), în 2009 (iulie) existau 4,52 milioane de salariaţi şi 4,72 milioane de pensionari de asigurări sociale de stat (adică un raport de 0,96 salariaţi la fiecare pensionar).

Conform estimărilor Eurostat, în România anului 2050 va exista un raport de 0,4 salariaţi la un pensionar. Pe primele şapte luni din anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale de stat a fost de 2,84 miliarde de lei, înregistrând un maxim istoric.

Deficitul reprezintă 14% din încasările bugetului de asigurări sociale de stat. Adică, la fiecare pensie medie plătită de buget, din cei 714 lei, peste 100 de lei sunt subvenţie de la bugetul de stat (nesustenabil). Bugetul public de pensii înregistrează deficite în mod cronic, nu există ani recenţi cu excedente, ci doar unele surplusuri minore la începutul anilor 1990.

„Raportul comisiei de experţi arată foarte clar că România stă pe o bombă cu ceas, iar numele acestei bombe cu ceas este sistemul public de pensii. Aici avem una dintre cele mai defavorabile situaţii din Europa, cu o înrăutăţire brutală a raportului salariaţi-pensionari în doar 20 de ani şi cu perspective deloc îmbucurătoare“, a comentat Crinu Andănuţ, preşedintele APAPR.

Acesta a precizat că sistemul de pensii private pe care România l-a introdus cu succes în ultimii 2-3 ani este parte a soluţiei acestor probleme.

„Pilonul II de pensii private obligatorii nu trebuie văzut însă ca un cost, în ideea că acum doar culege contribuţii de la buget şi va plăti pensii abia mai târziu. Nu este un cost, ci o investiţie în generaţiile viitoare de pensionari, care de la sistemul de pensii de stat nu se pot aştepta la o pensie decentă“, a spus preşedintele APAPR.

Oficialul APAPR a subliniat că îngheţarea la 2% a contribuţiilor anul acesta a economisit o sumă echivalentă de doar 5% din deficitul estimat pentru bugetul de pensii la nivelul întregului an. Sunt bani pe care bugetul şi-i permite şi care puteau fi investiţi anul acesta cu rezultate de 14-15%, aşa cum s-a întâmplat cu toţi banii administraţi de fondurile de pensii private obligatorii.

APAPR consideră că România trebuie să revină la calendarul iniţial de contribuţii în pilonul II, adică 3% în 2010, şi nu 2,5%, încă de anul viitor, pentru a construi finanţarea sistemului de pensii de mâine.

Cum funcţionează sistemul de pensii în UE

Cele mai multe sisteme de pensii din statele membre ale UE sunt organizate ca sisteme de pensii de stat, cu implicaţii deosebite asupra finanţelor publice în ultimii ani. În condiţiile îmbătrânirii populaţiei şi a constrângerilor financiare, aceste state s-au angajat în reformarea sistemelor lor de pensii.

Importanţa (ponderea) sistemelor private de pensii a devenit din ce în ce mai mare, statele respective fiind în diverse faze de dezvoltare: în faza de acumulare sau în faza de plata a beneficiilor.

În prezent, în funcţie de stadiul reformelor sistemelor lor de pensii, în UE sunt patru categorii de state:

1. cu sisteme de pensii private puţin dezvoltate şi care nu intenţionează să modifice situaţia existentă, deşi se manifestă un trend în acest sens: Spania, Franţa;

2. cu sisteme de pensii private bine dezvoltate şi care s-au bazat întotdeauna pe aceste sisteme: Danemarca, Olanda, Marea Britanie;

3. cu sisteme de pensii publice, de tip „pay as you go“, reformate, respectiv prin introducerea pilonului II - pilon obligatoriu, finanţat din contribuţii participanţi (cota parte din contribuţia la sistemul public), componentă şi în completarea sistemului public nefinanţat: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Suedia;

4. cu sisteme de asigurări sociale nefinanţate, tradiţionale, uneori împreună cu un nivel minim de asigurare socială şi care au trecut la un sistem privat de pensii: Germania, Austria, Italia.

Sistemul de pensii reprezintă aproximativ 9% din PIB

România a devenit o ţară de pensionari, iar acest fenomen are tendinţa de a se accentua, a declarat Marian Preda, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România, cu ocazia prezentării, la Palatul Cotroceni, a rezultatelor raportului întocmit de comisie.

„Sistemul de pensii reprezintă aproximativ 9% din cheltuielile din PIB în România şi aproximativ 26% din cheltuielile publice. Am devenit o ţară de pensionari şi tendinţa aceasta va creşte, orice s-ar întâmpla în structura de populaţie, pentru că generaţiile mici, născute după 1989, vor ajunge foarte târziu la pensie“, a declarat Marian Preda, cu ocazia lansării raportului.

El a reamintit că în România existau peste opt milioane de salariaţi şi 3,5 milioane de pensionari în 1990, iar în prezent numărul lor a ajuns la mai puţin de 5 milioane de salariaţi şi peste 6 milioane de pensionari.

„Politicile sociale din România în ultimii 19-20 de ani s-au caracterizat în primul rând, şi aceasta este aprecierea comisiei, prin incoerenţă, ineficienţă, risipă, dezechilibre bugetare (...), inechităţi multiple şi flagrante“, a reliefat Marian Preda una dintre principalele concluzii ale raportului.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!