Transilvania
Slujbe arhierești și hramuri la Praznicul Adormirii Maicii Domnului

Slujbe arhierești și hramuri la Praznicul Adormirii Maicii Domnului

Mii de pelerini au venit, cu ocazia praznicului Adormirii Maicii Domnului, la hramuri ale numeroaselor locașuri de cult din Transilvania. Credincioșii au participat la procesiuni pe jos, desfășurate pe mai mulți kilometri, s-au rugat la slujbele Prohodului Maicii Domnului și la privegheri, noaptea sub cerul liber, pentru a se bucura, apoi, în ziua praznicului de slujbele oficiate de ierarhi și de preoți.

Pelerini din întreaga țară, credincioși din satele Țării Făgă­rașului și numeroși oaspeți au participat miercuri, 15 august, la hramul Mănăstirii „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Praznicul Adormirii Maicii Domnului i-a adunat pe credincioși în jurul vechiului așezământ monahal de la poalele Munților Făgăraș cu nădejdea de a primi binecuvântare cerească și ajutor în viețile lor.

Programul liturgic din ziua de hram a început cu sfințirea apei la fântâna din incinta mănăstirii, locul unde zi de zi poposesc pelerini pentru a gusta din această apă despre care se crede că este vindecătoare și aduce alinare sufletească și trupească.

Slujba de sfințire a apei a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfințitul Ilarion Făgărășanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, și un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte starețul mănăstirii, arhimandritul Atanasie Roman, ieromonahi, protopopi și preoți din parohii ale Arhiepiscopiei Sibiului.

După slujba de sfințire a apei a urmat Sfânta Liturghie, oficiată de sobor la altarul de vară al mănăstirii, aflat în pădurea din vecinătate.

În cadrul Sfintei Liturghii, ierodiaconul Nicolae Danco de la Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Poiana Brașov a fost hirotonit ieromonah.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a Catedralei mitropolitane din Sibiu, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan Alexandru Streza.

Cuvântul de învățătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de pr. conf. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu.

„Adormirea Maicii Domnului este un praznic al frumuseții maternității și al frumuseții femeii în Biserică. Astăzi prăznuim o femeie cu totul specială, primul om pomenit în Crez, căci spunem în Crez că, din Fecioara Maria, Mântuitorul născându-Se, Se face astfel înaintea noastră model de mântuire. Maica Domnului poartă cu sine această taină a împlinirii Scripturii, a împlinirii tuturor profețiilor din Vechiul Testament, începând cu cea mai grea dintre toate și anume că sămânța femeii va zdrobi capul șarpelui. Maica Domnului este cea care prin aducerea Mântuitorului în mijlocul lumii căzute zdrobește prin călcâiul său șarpele”, a spus părintele Necula.

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Laurențiu i-a binecuvântat pe credincioșii veniți în număr mare la hramul mănăstirii făgărășene și a vorbit despre cinstirea Maicii Domnului în Biserica Ortodoxă și despre mijlocirea ei pentru oameni înaintea Fiului ei.

„Maica Domnului și astăzi a vărsat lacrimi pentru noi. Întrebarea este: noi ce facem? Noi pentru ce vărsăm lacrimi când suntem supărați și nu știm cum să ne schimbăm sau să ne îndreptăm supărarea? Câte lacrimi de pocăință, câte lacrimi de smerenie, câte lacrimi de responsabilitate vărsăm noi? Uneori, da, plângem, dar de foarte multe ori, luați cu valurile vieții, uităm de Maica Domnului”, a spus ierarhul. Hramul s-a încheiat cu slujba Sfântului Maslu, la care preoții și credincioșii s-au rugat pentru sănătate trupească și pentru iertarea păcatelor.

Hram la Mănăstirea Nicula, Cluj

Peste o mie de credincioși din Transilvania și din alte zone ale țării au luat parte marți, 14 august, în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, la pelerinajul „La Nicula colo-n deal”, organizat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și Protopopiatul Gherla, pentru al șaptelea an consecutiv. Pelerinii au străbătut peste șapte kilometri pe jos, cântând pricesne și înălțând rugăciuni, iar punctul de pornire al procesiunii a fost Biserica „Sfântul Nicolae” din Gherla. Alături de pelerini și de Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, au fost Înaltprea­sfințitul Nicolae, Mitropolit de Hama, și Prea­sfințitul Qais, Episcop de Erzurum, din Patriarhia Antiohiei. De asemenea, au fost prezenți zeci de preoți și cre­dincioși, autorități județene și locale. Spre deosebire de anii trecuți, pelerinii s-au oprit în acest an la Mănăstirea „Sfinții 40 de Mucenici” - Memorialul Gherla, recent înființată, unde s-au rugat pentru odihna veșnică a celor care au pătimit în închisori. La poarta așezământului monahal pelerinii au fost întâmpinați de exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopie, arhimandritul Dumitru Cobzaru, de starețul mănăstirii, arhim. Nicolae Moldovan, de zeci de preoți și de zecile de mii de credincioși care au venit mai devreme. La final, ierarhii, preoții și credincioșii au înconjurat bisericuța de lemn a mănăstirii, iar IPS Mitropolit Andrei a mulțumit tuturor pentru efortul lor și i-a îndemnat să se roage pentru pace și înțelegere în societate.
În ziua hramului, peste 20.000 de pelerini din toată țara au participat la Sfânta Liturghie, la Mănăstirea Nicula, oficiată pe altarul de vară al așezământului monahal de către IPS Mitropolit Andrei, înconjurat de IPS Nicolae, Mitropolit de Hama, PS Qais, Episcop de Erzurum, preoți și diaconi.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de IPS Mitropoli Andrei care i-a îndemnat pe cei prezenți să se roage Maicii Domnului ca să întărească în lume, credința: „Ne oprim la un singur gând din troparul zilei: Maica Domnului este Maica Vieții pentru că a născut pe Cel ce este Viața. Așa că, Maicii Domnului trebuie să ne rugăm și ei să îi cântăm să ne asculte de-a pururi marea rugăminte”.

Mitropolitul Clujului a arătat că soluția pentru a învinge răul și problemele din toată lumea este pocăința: „Păcatele noastre nu ne afectează doar pe noi, ci și pe cei din familia noastră, din lumea noastră. Așa că, păcatele, lipsa noastră de cugetare, aduce și dezechilibrul ecologic pe care îl vedeți în jur. Vedeți și necazurile din toată lumea. Care este soluția? Soluția este îndreptarea noastră, pocăința noastră. Oamenii nici nu înțeleg cât de mare este această taină a pocăinței. Pocăința este «întoarcerea cu lacrimi» și presupune o bună spovedanie. Îndreptându-ne pe noi înșine, vom influența întreaga lume. Toate certurile, toate necazurile se datorează faptului că nu ne punem serios problema creștinătății, a credinței”.
Ierarhul le-a mulțumit pelerinilor pentru că an de an vin la Mănăstirea Nicula și a amintit că, încă din adolescență venea la mănăstire și cânta pricesne închinate Maicii Domnului: „Noi am venit aici cu necazurile, problemele și cu bucuriile noastre și i le-am spus Maicii Domnului. Plecând de la acest pelerinaj important, care este un eveniment pentru întreaga țară, ar trebui să-i putem spune Maicii Domnului: «Maică tu ne-ai ajutat / De-am făcut ce ni s-a dat». Îmi aduc aminte cu nostalgie, adolescent fiind, veneam la mănăstire și îi cântam Maicii Domnului să dea pace în țară și între popoare și bunătate oamenilor”.

Aproximativ 30.000 de cre­dincioși au participat în zilele de marţi şi miercuri la pelerinajul de la Nicula, când, în cursul nopţii a fost scoasă din biserică Icoana Maicii Domnului, conform Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Hram la Sânmărtinul de Câmpie, Mureș

În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, Înaltprea­sfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la Mănăstirea de la Sânmărtinul de Câmpie, județul Mureș, cu prilejul hramului.

În cuvântul de învățătură adresat numeroșilor pelerini, ierarhul a spus: „Trăim timpuri de profund dezastru moral și de haos înspăimântător, când Legea lui Dumnezeu este respinsă și numele Lui este disprețuit. Pelerinajul nostru pe acest pământ este plin de pericole și de capcane, care vin de la trup, de la lume și de la diavol. Este atât de ușor să devenim robi ai pasiunilor dezordonate și ai păcatelor de tot felul, însă să fim optimiști, pentru că în slava Împărăției avem o Mamă bună, care se preocupă de soarta noastră, fiind gata să ne elibereze de orice rău sau nenorocire. Mama noastră din ceruri este vie, nemuritoare și foarte generoasă. Dacă noi o chemăm cu umilință și cu stăruință, ea vine numaidecât în întâmpinarea noastră. Dacă îi cerem ceva, ea ne dă imediat, pentru că nu refuză pe nimeni niciodată. Maica Domnului este steaua spe­ranței, care răsare peste zbuciumul acestui veac, fiind foarte doritoare să transforme păcatul nostru în iertare, înfrângerea noastră în biruință și tristețea noastră în surâs de fericire”.

Mănăstirea de la Sânmărtin este atestată documentar din anul 1329. Potrivit tradiției, în secolul al VII-lea a viețuit pe aceste meleaguri un monah cu o aleasă viață duhovnicească, pe nume Martin, care avea să fie martirizat. Acesta a fost recunoscut de către contemporani ca fiind o persoană sfântă, locul urmând să fie numit astfel (n.r. Sânmartin) tocmai datorită acestei cinstiri aduse monahului martirizat aici. O a doua atestare documentară a locului datează din anul 1334, când se face referire despre „preoții de la Sânmartin”, precum și despre unii monahi care viețuiau în acest loc. Astfel, conform acestei mențiuni, reiese faptul că, încă din secolul al XIV-lea, la Sânmartin era formată o veritabilă obște monahală, a cărei continuitate a fost atestată documentar pe parcursul secolelor XV-XIX.

În cadrul unui document publicat în anul 1913, la Brașov, se face cunoscut faptul că Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt avea să ctitorească o biserică de zid la Sânmartin, care, la 1660, a fost incendiată. Nu după mult timp, în locul acestui lăcaș de cult a fost adusă o bisericuță din lemn, care, din purtarea de grijă a celor care au viețuit în jurul acesteia, a dăinuit până în prezent. Viața monahală de la Sânmartin avea să înceteze în 1783, când preoții Atanasie și Gheorghe au fost alungați, unul dintre ei fiind martirizat pentru dreapta credință. În continuare, lăcașul de cult a rămas pustiu, însă, în ciuda acestui fapt, numeroși credincioși dreptslăvitori venerau acest loc în ascuns, fiind consemnate în tot acest timp chiar și unele oficieri de slujbe. Începând din 1936, un număr de 19 comune de pe Câmpia Transilvaniei au contribuit, benevol – din dorința credincioșilor –, la ridicarea unui lăcaș de cult, distrus însă de autoritățile vremii în anul 1962. Viața spirituală a vetrei monahale de la Sânmărtin a reînceput după 1990, odată cu venirea aici a pr. Teodul Libeg, sub a cărui oblăduire așezământul monahal se află până în present. Îndată după sosirea părintelui, a fost inițiată ridicarea noului lăcaș de cult cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, târnosit de IPS Arhiepiscop Irineu, pe 18 mai 2014, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Sărbătoare la Mănăstirea Izbuc, Bihor

Mănăstirea Izbuc, un simbol al spiritualității ortodoxe de pe meleagurile bihorene, a avut hramul vechiului așezământ monahal, în acest an împlinindu-se 90 de ani de la reactivarea mănăstirii. Peste 3.000 de pelerini din județele Bihor, Arad, Timiș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Mara­mu­reș, Alba, Hunedoara, Cluj, Sălaj, Brașov, Sibiu, Dolj, Constanța, Ilfov și din alte colțuri ale țării au călcat pragul Mănăstirii Izbuc în zilele de 14 și 15 august.

Programul liturgic a început în ajunul sărbătorii, marți seara, prin oficierea slujbei de Priveghere, urmată de Prohodul Maicii Domnului, apoi procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului la izvorul tămăduitor Izbuc, şi a continuat cu Taina Sfântului Maslu, precum şi Sfânta Liturghie săvârşită la miezul nopţii.

În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în altarul de vară al mănăstirii. Răspunsurile liturgice au fost date de corul „Solemnis” al Bisericii Nașterea Domnului din Satu Mare, dirijat de prof. Maria Chiș. A fost prezent și a cântat cu pricesne în cinstea Maicii Domnului și interpretul de muzică populară prof. Dănilă Filipoi din localitatea Șanț, județul Bistrița-Năsăud. Au luat parte la sărbătoare și numeroase oficialități.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice, PS Episcop Sofronie al Oradiei, a subliniat cinstirea mare de care se bucură Preasfânta Născătoare de Dumnezeu încă din cele mai vechi timpuri în poporul român, arătată și prin numeroasele icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului existente în spațiul românesc: „Preasfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu este cinstită în chip deosebit în această zi a adormirii sale, praznic cunoscut în popor ca Sfânta Maria Mare, deoarece este cea mai mare sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria în cursul anului bisericesc, prin care poporul lui Dumnezeu o prea­mărește, o laudă și îi aduce închinare aleasă celei care s-a învrednicit a fi Născătoarea de Dumnezeu (…) Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care este prezentă prin rugăciunea sa sfântă în mijlocul poporului lui Dumnezeu din toate părțile lumii și în toate timpurile, ajutând pe credincioșii care o cheamă în ajutor, este cinstită și prin icoanele ei făcătoare de minuni, care, la rândul lor, au zile speciale de cinstire, așa cum în Biserica Ortodoxă Română este Icoana Maicii Domnului Prodromița de la Schitul românesc Prodromul din Sfântul Munte al Atonului, icoană ce are zi specială de pomenire la 12 iulie în fiecare an”.

Ierarhul a amintit că la Mănăstirea Izbuc se află o icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, copie după icoana de minuni făcătoare a Sfintei Fecioare de la Mănăstirea Dălhăuți, din Eparhia Buzăului și Vrancei: „Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Izbuc este până în zilele noastre izvorâtoare de har și aduce multă binecuvântare și ajutor, săvâr­șind minuni chiar și în vremurile noastre de necredință, pentru toți cei care cu credință vin și își așază înaintea Maicii Domnului povara sufletului lor, rugând-o să mijlocească la Tronul Fiului ei pentru a dărui vindecare, binecuvântare și iertare de păcate”.

La sfârșitul slujbei, arhim. Mihail Tărău, exarh și stareț al Mănăstirii Izbuc, a adus cuvânt de mulțumire PS Episcop Sofronie, oficialităților, preoților și credin­cioșilor veniți să ia parte la sărbătoare.

Pe parcursul celor două zile, credincioșii aflați în pelerinaj au avut posibilitatea să se închine, într-un baldachin special amenajat, la un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață făcătoarei Cruci a Mântuitorului Iisus Hristos, la icoana Mântuitorului Iisus Hristos în grădina Ghetsimani, pictată de Părintele Arsenie Boca, la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la moaștele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul și la moaștele altor sfinți, precum și la papucul Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei, odoare aflate în patrimoniul sacru al Mănăstirii Izbuc. De asemenea, cei prezenți au luat apă de la izvorul tămăduitor aflat în incinta mănăstirii, care a izbucnit și a început să curgă din data de 1 august. La încheierea praznicului, obștea monahală a invitat pe toți cei de față la agapa frățească.

Hramul Mănăstirii Rohia, Maramureș

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Rohia, în fruntea unui sobor de peste 40 de preoţi şi diaconi, în altarul de vară. Din sobor au făcut parte arhim. Macarie Motogna, exarh mănăstiresc şi stareţul Mănăstirii Rohia, arhim. Casian Filip, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Florin Stan, protopop de Lăpuş, care a venit în procesiune pe jos din oraşul Târgul Lăpuş cu credincioşii,  pr. prof. dr. Mihai Brie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea, pr. Mircea Filip, consilier eparhial şi paroh în Paris, pr. lect. dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, protos. Vasile Filip, stareţul Mănăstirii Rohiţa, protos. Ioil Nicoară, stareţul Mănăstirii Dealu Mare, pr. Mihai Gheduţiu, secretar protopopesc, preoţi din Ţara Lăpuşului şi din alte protopopiate ale Episcopiei sau din alte eparhii.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de arhid. Adrian Dobreanu, iar priceasna a fost interpretată de Marcela Ştefania Latiş, împreună cu mulţimea pelerinilor. La sărbătoare au fost prezente și numeroase oficialități. Masa pentru miile de pelerini a fost oferită de credincioşii din Groşii Ţibleşului, sub îndrumarea şi supravegherea parohului Ioan Ropan, așa cum fac de peste şase decenii.

PS Episcop Iustin a vorbit credincioșilor prezenți despre Maica Domnmului, ocrotitoarea şi grabnic ajutătoarea tuturor. Între miile de pelerini care au urcat spre Mănăstirea Rohia pentru a se închina Maicii Domnului s-au aflat foarte mulţi credincioşi plecaţi la lucru în străinătate şi reîntorşi în concediu în ţară.

„În icoană, cum este zugrăvită icoana Adormirii Maicii Domnului, vedeţi Apostolii în jurul Maicii Domnului, care s-a pregătit pentru acest eveniment în viaţa ei şi pe care l-a aşteptat cu mult dor, să se întâlnească cu Fiul ei. S-a rugat mult să o ia Fiul la El să se poată întâlni din nou cu El, dar s-a rugat să-i vie şi fiii aceştia de pe pământ să-i binecuvinteze. Şi toţi, aproape toţi au venit, aduşi pe norul cerului de la marginile Pământului de unde erau ei la propovăduire. Icoana este minunată, pentru că nu vin doar Apostolii să-i sărute mâinile sfinţite şi pline de daruri şi binecuvântări, ci vine Însuşi Fiul ei, Care se pleacă şi se înclină în faţa ei şi ia sufletul ei pe braţe”. Ierarhul a îndemnat pe cei plecaţi peste hotare să se întoarcă acasă: „Nu vă lăsaţi părinţii bătrâni şi singuri! Întoarceţi-vă la ei! Haideţi acasă! Şi cu copilaşii pe care vi i-a dăruit Dumnezeu, aşa cum stă bine românilor şi creştinilor, să ne reunim familia, pentru că icoana Adormirii Maicii Domnului este icoana familiei. E o reuniune de familie acolo: Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfinţii Apostoli şi toţi Sfinţii. De aceea veniţi la Sfântă Mărie Mare şi în august, pentru că se întorc toţi acasă şi se simt foarte fericiţi în familie, mângâindu-şi bătrânii bătrâneţele şi tristeţele şi fiii mângâindu-şi dorul. Ne rugăm lui Dumnezeu ca cât mai multe familii româneşti să se întoarcă acasă, pentru că ni se pustiesc satele”.

De asemenea, ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să ceară ajutorul de la Maica Domnului și să se roage acesteia: „Nimeni nu cere ceva Maicii Domnului să nu primească răspuns”.

După încheierea Sfintei Liturghii, arhim. Macarie Motogna a oferit PS Episcop Iustin, din partea obştii mănăstirii, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, care are în partea de jos încă două icoane mai mici: „Bunavestire” şi „Adormirea Maicii Domnului”, pentru Muzeul Episcopiei. De asemenea, părintele stareţ a mulţumit tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a hramului, ierarhului, preoţilor care au oficiat la slujbele de seară, la Privegherea de toată noaptea, la spovedit şi împărtăşit, la Sfânta Liturghie din ziua hramului, cântăreţilor de la strană, pompierilor, Salvării, jandarmilor şi Poliţiei care au fost la datorie, credincioşilor care, mulţi dintre ei, au venit încă din ajunul sărbătorii să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a rămas neatinsă de foc într-un incendiu.

Praznic la Mănăstirea Strâmba, Sălaj

Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Strâmba, cu prilejul hramului, înconjurat de un sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte și protosinghelul Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului. La finalul Dum­nezeieștii Liturghii, starețul mănăstirii, arhimandritul Grighentie Oțelea, a mulțumit ierarhului pentru prezență și i-a dăruit o icoană.

Pelerinii au sosit în număr mare la mănăstire, cu o zi înainte, când au participat la slujbe până târziu în noapte, dormind, apoi, sub cerul liber. După slujba Prohodului Maicii Domnului, preoții și credincioșii au înconjurat, în sunetul bătăii de toacă și de clopote, biserica de lemn a mănăstirii.

Începuturile Mănăstirii Strâmba datează din secolul al XV-lea, din anul 1470, conform cercetărilor documentare ale istoricului Augustin Bunea. Potrivit tradiției, întemeietorul acestui sfânt lăcaș de cult este o femeie bogată care avea un handicap la picior și la coloană, fiind gârbovă (strâmbă). Aceasta avea o fiică bolnavă și văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Dumnezeu, pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ, suprafață de teren pe care s-a întemeiat, ulterior, așezământul monahal.

Biserica de lemn din incinta mănăstirii adăpostește o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, numită și „Dulcea sărutare”, care a făcut foarte cunoscută mănăstirea, în perioada interbelică îndeosebi, când au crescut pelerinajele. Potrivit tradiției, icoana a fost dăruită mănăstirii de către un om bogat din Gârbou, care a comandat-o la vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673.
Începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea mănăstirea a fost lipsită de viață monahală, astfel încât, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. În anul 1996 este numit stareț al mănăstirii părintele Grighentie Oțelea, care începe lucrările de ridicare a unui nou ansamblu monahal, ce cuprinde un paraclis și corpurile de chilii. Ulterior, au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistență socială, Centrul cultural „Sfânta Maria” ce cuprinde muzeul, biblioteca și o sală de lectură, precum și altarul de vară al mănăstirii. În anul 2010, PS Episcop Petroniu a sfințit piatra de temelie pentru biserica de zid a mănăstirii. În momentul de față, s-a finalizat tencuirea exterioară a lăcașului de cult, iar în interior, biserica este pregătită pentru pictură.

De asemenea, mănăstirea este implicată în diferite acțiuni de întrajutorare a persoanelor sărmane. În fiecare an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanți la proiectul „Alege școala” și nu numai, se desfășoară cercuri pedagogice ale profesorilor, conferințe tematice, precum și alte activități culturale. Pentru activitatea deosebită a starețului Grighentie Oțelea, cu aprobarea prealabilă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la hramul mănăstirii din anul 2012, PS Episcop Petroniu l-a hirotesit arhimandrit.

Hramuri în Cluj

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca, unde este paroh Dan Hognogi, protopopul de Cluj I, a avut hram. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Alexandru Ciui, protopopul de Cluj II, înconjurat de un sobor de preoți. Alături de credincioși au participat rectorul Academiei de Muzică, Alexandru Istrate și prorectorul Universității „Babeș Bolyai”, Ioan Bolovan. La sfârșitul slujbei credincioșii s-au putut închina la două icoane ale Maicii Domnului, aduse în mod special pentru acest hram, și au participat la agapa frățească din curtea bisericii.

De asemenea, a fost hram și la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, pusă sub ocrotirea praznicului Adormirea Maicii Domnului.

Biserica monument istoric din localitatea Ciuleni, Protopopiatul Huedin, a avut hram. Din soborul de preoți de la Sfânta Litrughie au făcut parte Dan Lupuțan, protopopul Huedinului, Ion Iuga, parohul, și pr. Horea Șaitiș. Cu ocazia hramului a avut loc și o procesiune prin sat, în timpul căreia s-au intonat pricesne în cinstea Maicii Domnului. La finalul procesiunii s-a sfințit o troiță amplasată în vecinătatea satului și un izvor de apă, amenajat de un fiu al satului. Biserica de lemn din Ciuleni, comuna Mărgău, județul Cluj, a fost edificată aproximativ în anul 1747, din bârne de brad. Pictura a fost edificată în anul 1859 și se păstrează în condiții bune, conform protopopului Dan Lupuțan.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!