Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Soarta ţăranului român, în mâinile Comisiei Europene

Soarta ţăranului român, în mâinile Comisiei Europene

Un articol de: Oana Nistor - 11 Noiembrie 2007

▲ Comisarul european Leonard Orban susţine că decizia Comisiei Europene cu privire la activarea sau nu a clauzei de salvgardare pe agricultură va surveni în urma cercetării realităţilor din teren, iar europenii nu vor face în acest sens nici o concesie ▲ Decizia se va lua ca urmare a analizării în profunzime a raportului trimis de autorităţile române şi a documentaţiei întocmite de firma de audit care a verificat activitatea APIA ▲ Agricultorii nu vor fi vitregiţi de fondurile tăiate de CE o dată cu aplicarea clauzei, însă banii vor fi suportaţi de întreaga populaţie care figurează ca fiind activă în câmpul muncii ▲ Pe de altă parte, şeful Executivului român s-a arătat căt se poate de optimist, acesta cerând Ministerului Agriculturii să înceapă pregătirile pentru plata subvenţiilor înainte ca CE să ia o decizie finală ▲

Aplicarea clauzei de salvgardare pe capitolul agricultură a tot fost amânată, oficialii europeni dorind să vadă la autorităţile române o mai mare implicare şi simţ de răspundere. Totuşi, după ce Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a fost auditată de două ori, iar autorităţile de la Bucureşti s-au scuzat în fel şi chip, cerând amânarea unei decizii în acest sens, Comisia Europeană (CE) a anunţat că va lua o hotărâre ce va fi dată publicităţii pe 27 noiembrie.

Potrivit comisarului european Leonard Orban, interogat de EuroActiv.ro, decizia Comisiei Europene se va baza în totalitate pe realităţile din teren. „Dacă realitatea din teren va fi pozitivă, şi decizia Comisiei Europene va fi pozitivă. În mod similar, în varianta în care situaţia se dovedeşte una negativă, decizia va fi una negativă. Dat fiind că există reglementări europene clare, ea trebuie aplicată şi sub nici un motiv nu se pot închide ochii“, a spus Orban.

Raportul autorităţilor române a fost trimis pe data de 9 noiembrie, însă cel mai mult va conta în luarea deciziilor rezultatele comisiei de audit.

Noul ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş, a susţinut că au fost rezolvate problemele în privinţa sistemului de operare din cadrul APIA.

Comisarul european a mai subliniat faptul că plăţile directe nu pot fi virate în acelaşi moment, după ce se va fi constatat că sistemul informatic funcţionează, plăţile vor fi realizate pe parcursul a 3 - 4 luni şi numai pe suprafeţele verificate şi considerate în regulă. Ulterior, controlul şi, respectiv, plata subvenţiilor vor continua şi pentru celelalte suprafeţe.

Ca urmare a acestui algoritm, o parte din fermierii români şi-ar putea primi banii pentru anul 2007 abia în martie sau aprilie 2008.

Contribuabilii români vor plăti pentru incompetenţa APIA

Dacă decizia CE va fi una negativă şi se va pune în practică aplicarea clauzei de salvgardare în agricultură, salariaţii români vor acoperi suma neacordată din fondurile UE. Potrivit Politicii Agricole Comune, fermierii nu vor fi privaţi de un drept al lor, acela al subvenţiilor, banii ajungând în cele din urmă la beneficiari, chiar dacă sumele nu vor fi virate din bugetul UE, ci din cel al României.

Astfel, fiecare dintre cei 8,39 de milioane de români ce figurează în statistica oficială ca fiind angajaţi cu acte în regulă va contribui cu câte 20 de euro, acoperindu-se astfel deficitul de 100 de milioane de euro cauzat de incompetenţa autorităţilor române.

Transparenţă în acordarea ajutoarelor europene pentru agricultură

Deputaţii europeni au adoptat un raport ce sprijină şi consolidează propunerea Comisiei Europene privind îmbunătăţirea transparenţei şi execuţiei bugetare a Politicii Agricole Comune (PAC).

În anul 2006, Uniunea Europeană a decis să facă publică identitatea celor care primesc ajutoare în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). În martie 2007, Comisia a propus modificarea regulamentului referitor la finanţarea PAC, pentru a aplica iniţiativa de transparenţă în toată Uniunea. Propunerea vizează reguli mai stricte pentru aplicarea de sancţiuni în caz de deficienţe în sistemul de control al Statelor Membre.

Raportul lui Jorgo Chatzimarkakis (ALDE, DE), adoptat fără amendamente, precizează că Parlamentul a aşteptat cu mare interes acest pachet de măsuri. Deputaţii au propus, însă, câteva modificări, în vederea asigurării unei transparenţe sporite în sistemul de acordare de ajutoare, în acelaşi timp cu respectarea protecţiei datelor personale.

Parlamentul doreşte ca listele naţionale cu beneficiarii ajutoarelor directe de la UE să fie publicate pe internet şi să fie stabilite legături între paginile web ale Comisiei Europene şi ale agenţiilor de plăţi din statele membre. În prezent, 13 state membre au pus la dispoziţie informaţii on-line ce pot fi accesate prin intermediul site-ului Europa. Pentru fermele gestionate de companii, Parlamentul cere publicarea numelor directorilor şi ale investitorilor.

Deputaţii solicită, totodată, ca datele privind plăţile efectuate în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Rurală să fie utilizate, astfel încât să se permită identificarea beneficiarilor de fonduri. Deoarece transparenţa constituie un factor-cheie în orice măsură de îmbunătăţire a controlului bugetar, deputaţii consideră că trebuie clarificate procedurile de urmat în caz de nerespectare a principiilor de publicare. Ei estimează că în situaţia unor „deficienţe grave“, plăţile către agenţiile în cauză se reduc forfetar cu 2% pentru fiecare an în care erorile grave nu sunt eliminate.

Deputaţii subliniază necesitatea inserării în regulamentul Consiliului a unor previziuni privind protecţia datelor personale. De exemplu, cei ale căror nume urmează să fie publicate vor trebui să fie înştiinţaţi înainte, iar cei ce ar putea accesa datele lor vor trebui, mai întâi, să se înregistreze.

APIA va funcţiona fără intervenţii politice

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) va deveni operaţională în termenul convenit cu comisarul european pentru agricultură. Declaraţia aparţine primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi a fost făcută la finalul unei reuniuni de lucru la Ministerul Agriculturii. Şeful Executivului nu a putut preciza însă o dată la care va începe plata subvenţiilor, dar a cerut să demareze pregătirile în acest scop.

Primul-ministru a discutat, în cadrul reuniunii, despre situaţia implementării ultimelor două module software pentru verificarea terenurilor. În paralel cu verificarea acestor module, inclusiv la Bruxelles, continuă verificările din teren cu aparatele GPS deja achiziţionate.

Tăriceanu a confirmat, în urma acestor discuţii, că există capacitatea necesară astfel încât APIA să devină operaţională. „Nu va fi nevoie de intervenţii politice, eu n-am vorbit cu nimeni la Bruxelles, ministrul îşi face treaba, APIA îşi face treaba, se lucrează inclusiv noaptea, inclusiv în weekend-uri, şi vom dovedi, încă o dată, că ne respectăm angajamentele“, a dat asigurări premierul Tăriceanu.

În aceste condiţii, ministrul Cioloş va transmite Comisiei Europene o scrisoare de informare, de care va depinde într-o anumită măsură luarea unei decizii a CE privind activarea sau neactivarea clauzei de salvgardare pe agricultură. Şeful Guvernului a dat dispoziţii ca ministerul să înceapă pregătirile pentru plata subvenţiilor înainte ca Bruxelles-ul să transmită un răspuns Bucureştiului.