Soba care coace desene animate

06 Iulie 2007

O sobă de tablă, care nu este nici măcar modernă, a început, miercuri, să „coacă“ desene animate, cu ajutorul unui calculator şi al unui program performant, care sunt ascunse în interiorul ei. Această sobă a fascinat deja zeci de sibieni, care de miercuri dimineaţa au venit la cortul cultural din centrului oraşului, pentru a se juca la sobă, creându-şi propriul desen animat, cu ajutorul calculatorului încorporat şi al softului care le pune la dispoziţie nişte personaje haioase, un căţel şi o familie de oameni veseli. „Dorim să lăsăm această sobă la Sibiu pe durata festivalului, după care o să o luăm la Cluj, unde programul va continua şi oricine vine cu un memory stick poate pleca acasă cu propriul desen animat, după ce şi-l concepe singur“, a declarat directorului festivalului, Istvan Szakats. Sibienii vor „coace“ gratis desene animate doar până pe 8 iulie, pentru că atunci se termină prima ediţie a Festivalului European de Animaţie aniMOTION, care a început marţi seară, cu puţini spectatori, însă cu un film de gală, de foarte bună calitate, care a stârnit ropote de aplauze. Acest festival este destinat doar spectatorilor peste 14 ani, fiind un festival „al copiilor mari“. Festivalul aduce la Sibiu cele mai recente producţii de animaţie din Europa, de la filmul de animaţie de lung şi scurt metraj, la serii de televiziune, grafică animată, spoturi şi videoclipuri animate, animaţie pentru jocuri şi platforme interactive. În competiţie se vor întrece, timp de cinci zile, cei mai buni creatori de animaţie din 15 ţări, majoritatea europene. Din cele 95 de filme care vor fi jurizate, unul este produs în SUA, iar jumătate sunt create în Marea Britanie şi România. Printre animaţiile care participă la festival se află şi „Animat Planet“, producţie difuzată la Antena 1. Începuturile animaţiei româneşti se regăsesc la şase ani după „Dinozaurul Gertie“ al lui Winsor McCay, în 1920 fiind realizată pelicula „Păcală pe lună“ a artistului Aurel Petrescu. Ea s-a pierdut, astfel încât „Haplea“ (Marin Iorda, 1927) a devenit cea mai veche creaţie din istoria animaţiei româneşti. Acest mod de exprimare proaspăt descoperit s-a irosit din cauza lipsei de elan şi a reapărut doar după 1939, cu producţii cum ar fi „România etnografică“ (Dem, 1939) sau „Cei trei muşchetari“ (Gion, 1943).

Referenţii au acordat, în general, puţin merit acestor producţii, comparându-le cu animaţii de top din acea perioadă - Mickey Mouse, Betty Boop, Răţoiul Donald şi Bambi - aflate deja pe piaţă. Cel mai important animator din această perioadă a fost Aurel Petrescu, el realizând peste 80 de producţii, majoritatea comerciale.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!