SOS lansat de Comisia Miclea pentru educaţia din România

01 August 2007

▲ Comisia prezidenţială condusă de Mircea Miclea a dat publicităţii un raport referitor la starea învăţământului românesc, raport pe baza căruia a fost organizată o dezbatere la Palatul Cotroceni ▲ Deşi de-a lungul timpului au mai fost auzite puncte de vedere conforme cu rezultatele raportului, diagnoza asupra învăţământului din România este prezentată într-o manieră structurată, fiind oferite şi soluţii ▲ Documentul atrage atenţia că menţinerea actualului sistem de învăţământ din România pune în pericol competitivitatea şi prosperitatea ţării, acest sistem având patru mari probleme: ineficienţa, este nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate ▲ Dezbaterea raportului se suprapune cu pregătirea, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), a pachetului legislativ al învăţământului care va fi discutat în Parlament în luna septembrie ▲

În document se arată că România de astăzi este o ţară confruntată cu riscuri majore, întrucât sistemele educaţiei şi cercetării nu corespund cerinţelor minime ale unei societăţi şi economii europene, în care cunoaşterea este marfa cea mai de preţ şi sursa cea mai importantă a dezvoltării economico-sociale şi personale. „Riscăm ca decalajul cultural faţă de ţările membre ale Uniunii Europene (UE) să crească, copiii noştri să fie la maturitate, din ce în ce mai puţin competitivi pe piaţa europeană a muncii şi tot mai puţin pricepuţi în gestionarea vieţii personale, riscăm ca economia să stagneze, să devenim dependenţi de inovaţiile venite din afară, iar democraţia să funcţioneze cu sincope“. În raport, se spune că performanţele elevilor olimpici ne arată că trebuie să punem capăt iluziei că avem un sistem performant, invocând reuşitele la olimpiadele internaţionale. „Rezultatele olimpicilor noştri sunt prea puţin relevante pentru sistem: ele reflectă excelenţa lor personală şi a câtorva profesori care îi pregătesc, nicidecum starea sistemului“. Sistemul de învăţământ este definit ca nerelevant în raport cu economia şi societatea viitorului, actualul sistem de educaţie nefiind capabil să asigure României o poziţie competitivă în economia cunoaşterii. „Sistemul de învăţământ actual este inechitabil. Un sistem de învăţământ este echitabil dacă asigură elevilor aceleaşi oportunităţi de învăţare şi de rezultate, indiferent de mediul socio-economic sau cultural din care provin. Din păcate, în România, în ciuda intervenţiilor de până acum, se menţin inechităţi flagrante. Apartenenţa la mediul rural se asociază cu dezavantaje majore: actualmente, numai 24,54% dintre elevii din mediul rural ajung să urmeze liceul“, arată membrii Comisiei Prezidenţiale. Infrastructura şi resursele din sistemul de învăţământ sunt de slabă calitate, majoritatea şcolilor având o arhitectură care corespunde unei concepţii despre şcoală de la finele secolului al XIX-lea, nu de la începutul secolului al XXI-lea, se mai spune în raport. Din mii de şcoli lipsesc facilităţile de bază (apă curentă, WC etc.), iar dotarea materială este precară, doar 36% dintre acestea fiind conectate la internet, majoritatea fiind formată din liceele din mediul urban. O altă problemă se referă la resursa umană din sistemul educaţional care îmbătrâneşte îngrijorător, iar calitatea prestaţiei este, în general, slabă. Învăţământul superior, ca şi în cercetare, câteva insule de excelenţă sunt scufundate într-o mare de mediocritate, niciuna dintre universităţile noastre nefiind în topul celor 500 de universităţi din lume, mai arată raportul.

Raportul prezintă şi soluţii la problemele din învăţământ

Printre propunerile făcute, se arată că statul trebuie să asigure un învăţământ generalizat şi gratuit timp de 13 ani, de la clasa pregătitoare, până la sfârşitul liceului, şcolarizarea obligatorie urmând să se încheie la 16 ani, vârstă la care tinerii pot intra pe piaţa muncii, conform legislaţiei în vigoare. Se desfiinţează şcoala de arte şi meserii şi se promovează trei tipuri de licee: teoretic, tehnologic şi vocaţional, iar statul îşi asumă, în strânsă cooperare cu familia, toate responsabilităţile în realizarea educaţiei timpurii, susţin membrii Comisiei. La finalul ciclului primar şi al învăţământului obligatoriu, elevii ar trebui să fie evaluaţi la nivel naţional, iar bacalaureatul va verifica gradul de dezvoltare a competenţelor cheie şi specifice. Se pune accent pe o atenţie specială acordată educaţiei timpurii, care ar trebui declarată bun public. Se propune o altă modalitate de finanţare a învăţământului, având în vedere că alocarea banilor nu se face pe baza obiectivelor educaţionale, ci după criterii total străine de educaţie, inducând astfel disparităţi majore în finanţarea şcolilor, după cum se arată în raport. Este susţinută formarea continuă a dascălilor, dar şi menţinerea şi creşterea calităţii învăţământului, fiind de părere că este nevoie şi de o lege a educaţiei permanente în România care să consacre educaţia permanentă ca prioritate a sistemului naţional de educaţie şi să stabilească aranjamentul instituţional care o susţine. Se mai propune, după model american, constituirea unui cont bancar personal de educaţie pentru fiecare nou-născut din România. Contul va putea fi utilizat de către titularul lui doar după împlinirea vârstei de 16 ani, în scopuri strict educaţionale, precis determinate. O sugestie se referă la dublarea burselor studenţilor din domeniile ştiinţelor şi tehnologiei, la simplificarea ierarhiei didactice, prin eliminarea poziţiei de lector sau şef de lucrări şi înlăturarea oricăror criterii de vechime privind poziţiile didactice şi autonomia universităţilor de a-şi negocia pachetul financiar cu angajatul.

Raportul realizat de Comisia Prezidenţială pentru e-ducaţie şi cercetare a fost dezbătut la Cotroceni, discuţiile fiind prezidate de şeful statului Traian Băsescu. Raportul a stărnit vii reacţii, atât din partea cadrelor didactice, ale liderilor din sindicatele de învăţământ preuniversitar şi universitar, studenţilor precum şi din partea conducerii Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului.

Traian Băsescu a subliniat faptul că raportul ela-borat de comisia condusă de fostul ministru Mircea Miclea relevă o situaţie mai mult decât îngrijorătoare. De asemenea, şeful statului este de părere că dezbaterea publică pe tema reformei sistemului de învăţământ nu ar trebui să dureze mai mult de o lună. „Dezbaterea publică ar trebui să se limiteze în timp. Nu poate dura trei ani, pentru că atunci vom constata că trece TGV-ul dezvoltării pe lângă noi“, a declarat Traian Băsescu, la finalul dezbaterii pe tema raportului „România educaţiei, România cercetării“. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus participanţilor că discuţiile care au avut loc trebuie să fie doar un prim pas spre elaborarea unor legi în domeniu care să ducă la modernizarea sistemului educaţional şi a cercetării din România, astfel încât România să aibă o şcoală care să îi permită să rămână în competiţie într-o societate a cunoaşterii. După încheierea discuţiilor, ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, a declarat că salută iniţiativa preşedintelui de a organiza o dezbatere pe o temă atât de importantă cum este educaţia şi cercetarea. El s-a declarat de acord şi cu faptul că aceasta trebuie să se încheie într-un timp scurt, cu atât mai mult cu cât pachetele de legi privind reformarea acestui domeniu vor fi înaintate Parlamentului la începutul lunii septembrie.

Începând cu numărul de azi, Ziarul „Lumina“ va publica, în serial, raportul Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie şi cercetare. Raportul este supus dezbaterii publice şi se oferă ca punct de sprijin în elaborarea legilor educaţiei care vor fi dezbătute în această toamnă.

Raportul Comisiei Prezidenţiale

„România educaţiei - România cercetării“

„România educaţiei - România cercetării“ este numele raportului comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării care a fost făcut public şi dezbătut în luna iulie. Din această comisie, condusă de Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, au făcut parte Daniel David, vicepreşedinte al Consiliului Ştiinţific, Universitatea „Babeş-Bolyai“, Daniel Funeriu, cercetător la Universitatea Tehnică din Munchen, Germania, Răzvan Valentin Florian, director executiv Asociaţia „Ad Astra“, Dragoş Ciuparu, profesor la Universitatea de Petrol şi Gaze „Ploieşti“, Mihai Ionac, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“, Timişoara, Tudor Luchian, conferenţiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, Dorel Banabic, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Romiţă Iucu, prorector la Universitatea Bucureşti, Petre T. Frangopol, consilier la Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Lazăr Vlăsceanu, profesor la Universitatea Bucureşti, Cezar Bârzea, profesor la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

Raportul conţine mai multe capitole prin care se face o „diagnoză“ a învăţământului şi cercetării în România, şi propune, la final mai multe soluţii. Raportul, susţine, o nouă organizare a ciclurilor de învăţământ, educaţia timpurie care trebuie să devină un bun public şi care trebuie să necesite o atenţie specială, implementarea unui curriculum flexibil şi centrat pe competenţele necesare dezvoltării personale şi economiei cunoaşterii. De asemenea, se constată necesitatea accelerării descentralizării şi repoziţionarea şcolii în comunitate, reforma politicilor de resurse umane, stimularea educaţiei permanente prin măsuri concrete. În ceea ce priveşte învăţământul superior, sunt necesare măsuri de modernizare a învăţământului superior şi a cercetării, diferenţierea universităţilor şi concentrarea resurselor, reforma politicilor privind resursele umane, modernizarea managementului şi conducerii universităţilor, finanţarea diferenţiată şi flexibilă. Raportul propune constituirea Cadrului Naţional al Calificărilor, promovarea culturii antreprenoriale în învăţământul superior, instituirea unui sistem de indicatori de referinţă pentru învăţământul superior, reorganizarea sistemului de cercetare.

PREAMBUL

Raportul Comisiei Prezidenţiale oferă diagnoza şi principalele soluţii la problemele majore ale sistemului de educaţie şi cercetare din România. Considerăm că România de astăzi este o ţară confruntată cu riscuri majore, întrucât sistemele educaţiei şi cercetării nu corespund cerinţelor minime ale unei societăţi şi economii europene în care cunoaşterea este marfa cea mai de preţ şi sursa cea mai importantă a dezvoltării economico-sociale şi personale. Riscăm ca decalajul cultural faţă de ţările membre ale Uniunii Europene să crească, copiii noştri să fie la maturitate din ce în ce mai puţin competitivi pe piaţa europeană a muncii şi tot mai puţin pricepuţi în gestionarea vieţii personale, riscăm ca economia să stagneze, să devenim dependenţi de inovaţiile venite din afară, iar democraţia să funcţioneze cu sincope.

La baza elaborării Raportului au stat trei categorii principale de surse:

a) date statistice şi rapoarte privind funcţionarea sistemului de învăţământ şi cercetare din România;

b) rapoarte ale experţilor privind trend-urile internaţionale în domeniile educaţiei şi cercetării;

c) documente ale Comisiei Europene, Băncii Mondiale, OECD, Fundaţiei Naţionale de Ştiinţe şi Departamentului de Educaţie din Statele Unite.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!