Theologica
Taina Cununiei, unire în Hristos

Taina Cununiei, unire în Hristos

Pr. Ciprian Florin Apetrei, 26 Septembrie 2018

Căsătoria nu este doar un acord recunoscut de legile societății, ci capătă valoare veșnică prin Taina Cununiei, devenind astfel o unire veşnică întru Hristos. Ea este mai ales o angajare pozitivă a cuplului, nu numai unul față de celălalt, ci, în primul rând, față de Mântuitorul Iisus Hristos, în faţa căruia, la Taina Cununiei, au săvârşit jurământ să păzească legătura lor curată, neîntreruptă, dreaptă şi cinstită, neabătându-se de la datoriile lor şi urmând ce este plăcut lui Dumnezeu şi oamenilor.

Bărbatul și femeia regăsesc în Hristos unirea lor perfectă prin Taina Sfintei Cununii. Prin această taină a Bisericii două suflete se unesc în prezenţa şi cu binecuvântarea Domnului nostru Iisus Hristos.

Tertulian (secolul al II-lea) scrie despre căsătorie că este „rânduită de Biserică, apoi confirmată de jertfă [Euharistie], pecetluită de binecuvântare şi înscrisă în Ceruri de către îngeri”.

John Meyendorff arată că, atunci când căsătoria civilă este urmată de cea religioasă, acordul lor civil devine şi „taină” cu valoare veşnică, care transcende vieţile lor pământeşti, pentru că a fost „înscris şi în Ceruri”, iar nu numai într-un registru secular. Noţiunea de căsătorie ca Sfântă Taină presupune faptul că omul nu este doar o fiinţă cu funcţii fiziologice, psihologice şi sociale, ci este un cetăţean al Împărăţiei lui Dumnezeu.

Mirele şi mireasa, în calitatea lor de cetăţeni ai Împărăţiei lui Dumnezeu, vor să aducă pe pământ comorile credinţei cele veşnice.

La slujba Cununiei, mirele şi mireasa sunt şi ei încununaţi şi chemaţi să dea mărturie lui Hristos prin vieţile lor. Prin Taina Nunții se creează asupra soțului şi soţiei efecte harice sau sfin­țitoare. În baza acestora, bărbatul şi femeia învață iubirea dezinteresată, care este chip al iubirii lui Dumnezeu. De fapt, ţelul căsătoriei este iubirea dezinteresată.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!