Taxa UE pentru sfecla de zahăr desfiinţează producătorii români

▲ Producătorii români de sfeclă de zahăr riscă să fie desfiinţaţi de taxele impuse de Uniunea Europeană ▲ Ministerul Agriculturii lucrează în prezent pentru găsirea de soluţii, altfel, românii nu vor face faţă taxei de aproape 174 de euro pe tona de sfeclă, impusă de europeni ▲ UE a decis anul trecut reducerea cotelor de zahăr din sfeclă pentru ţările membre, cu 13,5%, în vederea reducerii stocurilor de şase milioane de tone de zahăr din sfeclă ▲

Producătorii români de sfeclă de zahăr riscă să fie desfiinţaţi în perioada următoare din cauza taxelor impuse de Uniunea Europeană. Pentru că taxa de restructurare a culturii de sfeclă este în prezent de aproape 174 de euro pe tona de sfeclă, producătorii riscă să dispară încet. „În acest an, producătorii de zahăr din sfeclă - patru fabrici la ora actuală - trebuie să plătească o taxă totală de restructurare de 19 milioane de euro, impusă de Uniunea Europeană, în două tranşe, 60% în luna februarie şi 40% în iunie“, a declarat Ioan Gherman, preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă din România (FCSR). Acesta a precizat că, dacă nu se găsesc soluţii pentru sprijinirea acestora, zahărul din sfeclă va înregistra o creştere de 0,6 lei pe kilogram în preţul de cost, fiind afectaţi şi cultivatorii de sfeclă din România prin dispariţia în timp a culturilor de sfeclă de zahăr. „Preţul de vânzare al zahărului din sfeclă va fi mai mare decât cel al zahărului brut din trestie care vine din import“, a mai spus Gherman.

Măsuri pentru sprijinirea producătorilor

Ministerul Agriculturii a întocmit o documentaţie în acest sens, care a putut fi analizată de reprezentaţii şi Ministerul Finanţelor şi Consiliului Concurenţei în cursul zilei de ieri, în vederea găsirii unor soluţii de sprijin pentru producătorii de zahăr din sfeclă. „Una dintre soluţii ar fi deschiderea unei linii de credit pentru fabricile de zahăr pe termen lung - o perioadă 10 ani - cu o dobândă de doi la sută, sub cea din piaţă, garantat de Guvern şi din care se va putea plăti această taxă“, a spus preşedintele FCSR.

Pe lângă taxa de restructurare, UE a impus şi o cotă de producţie de 12 euro/tonă pentru toţi producătorii de zahăr, ceea ce ridică plata către UE la 20,28 milioane de euro în 2008. Potrivit preşedintelui Patronatului Zahărului, Emilian Dobrescu, zahărul din sfeclă reprezintă pe piaţa românească doar 20% din consum, restul fiind asigurat din import. „Nu consider că această taxă ar putea influenţa semnificativ preţul zahărului în 2008, în condiţiile în care zahărul brut din import asigură peste 80% din necesarul României de 500.000 de tone“, a declarat pentru Rompres preşedintelui Patronatului Zahărului.

Aderarea României la Uniunea Europeană a condus, datorită legislaţiei, la apariţia unor fenomene economice neprevăzute în domeniul zahărului, care perturbă piaţa şi determină blocarea vânzării producţiei de zahăr din sfeclă, în perioada 2007-2010. Pentru România, s-a stabilit o cotă anuală de 109.164 tone de zahăr obţinut din sfeclă, şi 329.636 tone de zahăr brut, provenit din import.

UE a redus cu 13,5% cotele de zahăr

UE a decis anul trecut reducerea cotelor de zahăr din sfeclă pentru ţările membre, cu 13,5%, în vederea reducerii stocurilor de şase milioane de tone de zahăr din sfeclă. De această decizie este afectată şi România, deşi nu a contribuit la realizarea stocurilor UE. Din cele 33 de fabrici de zahăr care existau înainte de 1989 în România, mai există şase producători, doi de zahăr alb din sfeclă de zahăr (Luduş şi Bod), doi producători de zahăr din sfeclă importat din Brazilia (rafinăriile din Bucureşti şi Corabia) şi doi producători micşti (la Roman şi Oradea). În 2007, România a însămânţat 25.000 de hectare cu sfeclă, dar numai 21-22.000 de hectare au fost cultivate, cantitatea de zahăr obţinută din sfeclă recoltată de pe această suprafaţă situându-se în jurul valorii de 95.000 de tone. „Nu ştim încă exact care este cantitatea de zahăr obţinută pentru că mai sunt fabrici care prelucrează sfeclă“, a spus Gherman. (S.D.)