Cultură
Tema migrației forței de muncă în fotografii și filme

Tema migrației forței de muncă în fotografii și filme

Dan Cârlea, 08 August 2017

Există un curent de opinie care deplânge modul cum își construiesc românii care muncesc peste hotare casele în satele lor mirifice din Ardeal ori Bucovina, cu bani și gusturi occidentale. Pe scurt, ideea este aceea că tradiția are de suferit prin adăugarea unor locuințe ce par „din alt film”. Există însă și cealaltă fațetă a monedei, o expoziție care arată sate românești îmbogățite arhitectonic prin case cu specificul unor zone europene.

Expoziţia „Minunata lume nouă - Case ale migranţilor români”, vernisată recent la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în Sala „Tancred Bănăţeanu”, cuprinde peste 250 de fotografii ale unor case din Ţara Oaşului, Maramureş şi Bucovina, regiuni ale României recunoscute pentru specificul lor tradițional rural. Este vorba de case ridicate de oameni care au muncit în străinătate și au revenit nu doar cu bani, ci și cu gusturi noi, specifice zonelor europene în care au trăit ani buni.

Majoritatea fotografiilor regăsite în expoziţie sunt realizate de fotograful Petruţ Călinescu. Alte fotografii aparţin artistului Matei Bejenaru și ale unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România şi în ţările de destinaţie, precum Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuţ Dulămiţă, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaş, Amelia Tue, Ciprian Vaţe.

Ioana Drăgan, director general al Direcţiei Reprezentanţe în Străinătate din cadrul Institutului Cultural Român (ICR), a afirmat pentru Agerpres că ceea ce se întâmplă în satele din nordul României reprezintă „un proiect viu, în dezvoltare, care nu se închide, care nu lasă indiferent, care deschide mereu şi pretutindeni oportunităţi noi, pentru cercetare, studiu, analiză şi pentru abordări artistice precum cele care se pot admira în cadrul expoziţiei”. Ea a explicat și faptul că tema expoziţiei „derivă dintr-un fenomen amplu, cel al migraţiei pe care România l-a cunoscut în ultimii 25 de ani, pe diferite etape şi cu diferite forme de manifestare, un fenomen care a generat profunde transformări sociale şi demografice, strămutări şi o serie de mutaţii în multiple planuri, printre care cele arhitectural - subiectul expoziţiei -, urban, rural, cu nenumărate implicaţii în ceea ce priveşte relaţiile interumane”.

Acest fenomen al construcțiilor noi nu este unul care se întâmplă doar în țara noastră. Asemenea case de factură occidentală au apărut și în alte spații geografice din statele vecine nouă. Raluca Buţincu Betea de la ICR Berlin și curatorul expoziţiei a afirmat că ideea expoziţiei a apărut în anul 2014, iniţial fiind vorba de alăturarea unor fotografii alb-negru realizate în anii ‘50-’60 de fotograful Ioniţă G. Andron cu fotografii color realizate de Petruţ Călinescu.

„Ideea proiectului a luat naştere în urmă cu mai bine de doi ani, în 2014, când i-am propus lui Beate Wild să organizăm o expoziţie despre transformările importante pe care peisajul cultural din Ţara Oaşului le-a cunoscut în ultima perioadă. Iniţial am vrut să facem acest lucru prin alăturarea unor fotografii alb-negru realizate de fotograful Ioniţă G. Andron care a fotografiat satele oşeneşti în perioada anilor ‘50-’60 şi să le alăturăm cu fotografiile color ale lui Petruţ Călinescu din cadrul proiectului său «Mândrie şi beton». Analizând mai bine această idee iniţială ne-am dat seama că de fapt ar fi mai important să punem accent pe perioada contemporană, pe actualitate, pe ultimii 20 de ani, aşa că ne-am îndreptat atenţia asupra migraţiei internaţionale a românilor şi a boomului în construcţii”, a povestit Raluca Buţincu Betea. Beate Wild este al doilea curator al expoziției, fiind coordonatorul Muzeului Culturilor Europene de la Berlin.

Acest eveniment cultural cuprinde și patru proiecții de filme, toate tratând această temă a migrației, dar din diferite perspective. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Ţăranului, iar programul este următorul: „Aici... adică acolo”, regia Laura Căpăţână Juller - 1 septembrie, ora 18:30; primele două părţi ale trilogiei „The Last Peasants”, regia Angus Macqueen - 9 septembrie, ora 18:30; „Searching for Patrick”, regia Daniel Djamo, Oana Popan - 20 septembrie, ora 18:30; şi „Waiting for August”, regia Teodora Ana Mihai - 24 septembrie, ora 18:30.

Intrarea la expoziție este liberă, programul acesteia fiind de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!