Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Tinerii trebuie atraşi mai mult spre agricultură

Tinerii trebuie atraşi mai mult spre agricultură

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Mariana Bahcevan - 27 August 2016

În ultimii ani, domeniul agri­cul­turii atrage tot mai puţini tineri, care optează pentru un loc de muncă în mediul urban, transmite Reuters. Potrivit experţilor, micile ferme produc peste 70% din hrana mondială, iar în menținerea acestora, pentru a hrăni o populaţie mondială în creştere, agricultura are nevoie de o renovare, adică de atragerea tinerilor.

Organizaţia non-profit HelpAge International susţine că fermierii, ca şi grup demografic, tind să aibă o vârstă mai mare decât media populaţiei în ansamblu. De exemplu, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în Africa, vârsta medie a fermierilor este 60 de ani, în timp ce aproximativ 60% din populaţia continentului are o vârstă mai mică de 24 de ani. „La nivel mondial există o posibilă problemă creată de faptul că fermierii îmbătrânesc, în special micii fermieri din ţările cu venituri reduse“, a declarat Mark Gorman, consilier la HelpAge. Potrivit acestuia, modernizările aduse infrastructurii rurale, precum furnizarea de curent electric şi acces la subvenţii şi credite, i-ar ajuta pe fermierii în vârstă şi, de asemenea, i-ar încuraja pe copiii lor să rămână în agricultură.

Experţii susţin că agricultura trebuie transformată astfel încât să ofere tinerilor o alternativă atractivă la viaţa din mediul urban. „Sectorul fermelor, în ţările în curs de dezvoltare, nu este atractiv. Problema se agravează, pentru că tehnologiile pe care le utilizează nu sunt cele mai productive, nu există infrastructură şi sunt probleme cu dreptul de proprietate“, a declarat economistul FAO, Panagiotis Karfakis, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, deţinerea terenului este un stimulent pentru ca fermierii să investească în îmbunătăţirea productivităţii, ceea ce ulterior le majorează veniturile. „Tinerii refuză să muncească la câmp cu tehnologia actuală. Ar trebui interzisă sapa în Africa, altfel ne vom pierde tinerii“, a afirmat și Anne Mbaabu, director de program la Alliance for a Green Revolution în Africa (AGRA). Potrivit acesteia, accesul la seminţe, îngrăşăminte şi pieţe este esenţial pentru a face agricultura mai uşoară, mai productivă şi mai profitabilă.

În opinia lui Panagiotis Karfakis, cei care decid să renunţe la cariera de la oraş pentru a deveni fermieri fac o alegere inteligentă. „Dacă toată lumea pleacă din agricultură spre industrie şi servicii, cei care vor rămâne în sectorul agricol vor avea un profit uriaş“, apreciază Karfakis. Alți analiști sunt de părere că accentul ar trebui pus pe creşterea productivităţii, și nu trebuie să fie un obiectiv în sine numărul de tineri. Un alt aspect este faptul că într-o lume din ce în ce mai urbanizată, în ultimii ani, fermele urbane au devenit la modă, astfel că, potrivit unui studiu din 2014, locuitorii oraşelor din întreaga lume lucrau o suprafaţă de teren echivalentă cu toată Uniunea Europeană. Deşi această tendință este binevenită, experţii avertizează că fermierii urbani nu vor putea să-şi asigure singuri necesarul de hrană prea curând. Principalul factor constrângător este spaţiul, în condiţiile în care, din cauza urbanizării rapide, oraşele devin mai aglomerate ca niciodată. Potrivit estimărilor Organizației Națiu­nilor Unite, în anul 2050, două treimi din populaţia lumii va trăi în oraşe, faţă de jumătate, în prezent.