Tot mai mulţi pensionari apelează la puşculiţa caselor de ajutor reciproc

Silviu Dascălu, 03 Septembrie 2009

Numărul pensionarilor care apelează la un împrumut de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor a crescut simţitor în ultima perioadă, reprezentanţii acestei instituţii susţinând că este o creştere de aproximativ 40% faţă de primul semestru al anului 2008. O bună parte din pensionari împrumută bani pentru a cumpăra rechizite nepoţilor sau pentru a plăti ratele pe care le au copiii lor la bănci, întrucât aceştia nu mai au cu ce. Un pensionar poate împrumuta maximum 5.000 de lei pe o perioadă de 18 luni, pentru care plăteşte lunar aproximativ 270 de lei.

Pensiile mici şi criza financiară prin care trecem face ca tot mai multe persoane în vârstă din Iaşi să apeleze la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor pentru a împrumuta bani. Din aceaste cauze, numărul celor care vor un împrumut a crescut în ultima vreme cu 40% faţă de semestrul întâi al anului 2008, potrivit Casei de Ajutor Reciproc (CAR) a Pensionarilor.

Potrivit acestora, săptămânal sunt acordate în medie câte 220 de împrumuturi, în valoare totală de aproximativ două miliarde de lei vechi.

„În ultima perioadă, tot mai mulţi pensionari apelează la noi pentru a solicita împrumuturi, fiind înregistrată o creştere a numărului de persoane cu aproximativ 40%. În general, toţi solicită suma maximă posibilă, de 5.000 de lei, însă nu toată lumea poate primi atât. Creditul este acordat în funcţie de mai multe criterii, în primul rând în funcţie de pensie, apoi de banii pe care i-au adunat ca şi cotizaţie sau de contribuţia pe care o are lunar la noi“, a declarat Elena Ungureanu, preşedinta Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Iaşi. De altfel, ieşenii au două motive în plus să apeleze mai des la credite în perioadele de toamnă, pentru că se fac proviziile pentru iarnă, dar şi pentru că nepoţii încep şcoala şi le cumpără rechizite şcolare.

Bani pentru copii, nepoţi sau pentru medici

Motivele care îi determină pe pensionari să apeleze la un credit sunt dintre cele mai diverse, însă cei mai mulţi care vin în această perioadă spun că iau bani pentru a cumpăra rechizite nepoţilor, pentru că începe şcoala.

Ba chiar unii vin direct cu nepoţii la CAR, iar de aici merg în magazinele din apropiere pentru a cumpăra cele necesare.

„Unii îşi fac lucrări la cimitir. Alţii sunt bolnavi şi merg la medic, sau îşi cumpără proteze auditive, îşi fac dinţii, sau alte probleme specifice vârstei. Însă, spre marea mea uimire, mulţi vin pentru că în jurul lor stau copiii care au avut eşecuri şi au vândut casa din diferite motive sau au împrumutat bani de la bancă ori de la cămătari şi nu mai pot plăti ratele. Şi vin bătrânii să ia bani împrumut pentru a cumpăra rechizite nepoţilor, pentru că părinţii copiilor nu mai au cu ce. Sau vin şi iau bani împrumut pentru a plăti ratele copiilor lor, să îi mai scutească de greutăţi“, a mai spus preşedintele CAR Iaşi.

Mai mult, spune Elena Ungureanu că sunt bătrâni aduşi cu taxiul până la CAR de către copii sau nepoţi, pentru a lua banii împrumut.

Credite de maximum 5.000 de lei, pentru 18 luni

Potrivit reprezentanţilor CAR, fiecare dintre cei care vor să împrumute bani ar vrea să împrumute maximum posibil, însă nu toţi au norocul să primească atâţia bani.

„Toţi ar vrea să ia câte 5.000 de lei. Ba avem mulţi care se înscriu şi apoi vin imediat şi solicită bani împrumut. În momentul în care se face calculul, se are în vedere mai multe criterii. Oricum, suma trebuie returnată în maximum 18 luni. Cei care returnează suma anticipat, li se recalculează dobânda şi plătesc mai puţin. Adică vor plăti suma împrumutată, plus o mică dobândă“, a mai declarat preşedintele Casei de Ajutor Reciproc. Cele mai dese împrumuturi solicitate de ieşeni sunt cele de 2.000 sau 3.000 de lei, fiind o sumă care poate fi acordată mai uşor, dar şi rambursată mai rapid şi cu mai mare uşurinţă decât în cazul creditelor mai mari.

Cine şi câţi bani poate împrumuta

De împrumuturi poate beneficia orice pensionar înscris în CAR, cu condiţia să aibă plătită contribuţiile la zi către instituţie, respectiv cotizaţia de 1% din valoarea pensiei şi contribuţia în sumă fixă de 3, 4 sau 5 lei, în funcţie de cum a optat fiecare.

De exemplu, o persoană care vrea să împrumute 500 de lei trebuie să aibă o cotizaţie minimă de 125 de lei, să aibă o pensie de minimum 150 de lei, iar garantul să aibă, la rândul său, o pensie de minimum 150 de lei.

Cei care vor să ia maximum posibil, adică 5.000 de lei, trebuie să aibă adunată o cotizaţie de minimum 1.250 de lei, iar pensia sa să fie de 850 de lei pe lună, iar garantul să aibă o pensie de minimum 600 de lei lunar. În primul caz, împrumutul se poate acorda pe o perioadă de 12 luni, iar în al doilea caz, pe o perioadă de 18 luni. Cei care împrumută suma maximă, vor trebui să plătească înapoi lunar aproximativ 270 de lei lunar, timp de 18 luni.

Deconturi de bilete de tratament

Tot prin intermediul Casei de Ajutor Reciproc se pot deconta şi biletele de odihnă şi tratament pentru staţiunile din ţară. Pensionarii membri care merg în staţiuni plătesc doar jumătate din pensia încasată pe luna anterioară pentru un bilet, indiferent de valoarea acestuia, însă, şi din restul de bani pe care ar trebui să îi plătească i se decontează o parte din bani de la CAR.

Decontul este în limita a 50% din banii plătiţi din buzunar, dar nu mai mult de 100 de lei. Practic, un pensionar ajunge să plătească pentru o săptămână la munte sau la mare un preţ de maximum 100-150 de lei, restul fiind suportat de Casa de Pensii şi de CAR.

CAR a Pensionarilor are în momentul de faţă 13.000 de persoane înscrise, toţi fiind din mediul urban. În perioada următoare, se intenţionează extinderea reţelei şi în mediul rural, unde sunt persoane dornice să se înscrie, pentru a beneficia de avantajele celor din Iaşi. În general, sunt vizate satele mari din judeţ, unde se pot înfiinţa filiale ale instituţiei. Pentru a dezvolta reţeaua, conducerea CAR intenţionează să facă o serie de întâlniri cu primarii din judeţ, pentru a discuta un eventual parteneriat între CAR şi primării.

61% dintre români se gândesc să muncească şi după pensionare

Mai mult de jumătate dintre români, respectiv 58%, nu au încredere în ajutorul statului de a le asigura un sprijin financiar la vârsta pensionării, se arată într-un studiu.

Neîncrederea românilor în sistemul de stat de pensii este, conform sursei citate, mai mare faţă de restul europenilor. Cu toate că 82% dintre repondenţi consideră că este obligaţia statului să le asigure un trai decent după pensionare, acest lucru este privit cu neîncredere de majoritatea populaţiei.

Cei mai sceptici sunt locuitorii din zonele Ardeal şi Banat-Crişana-Maramureş, 65%, respectiv 67%, susţinând în mod sigur că statul nu le va acoperi cheltuielile zilnice la pensie, în timp ce bucureştenii sunt cei mai încrezători, doar 35% dintre aceştia declarând acelaşi lucru.

Potrivit sondajului, cu toate că 63% dintre români sunt de părere că nu vor avea suficienţi bani atunci când se vor pensiona, puţini sunt cei care acţionează în acest sens. În prezent, doar 27% din populaţie apelează la servicii financiare de economisire pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de trai la pensionare.

Situaţia actuală îi determină să se gândească la posibilitatea de a munci şi după vârsta normală de pensionare, 61% luând în calcul acest lucru, iar surprinzător este faptul că 69% dintre aceste persoane au vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani.

În prezent, printre persoanele care se apropie de vârsta pensionării doar 27% se vor bucura de un trai mai bun, aceştia considerând pensia oferită de stat ca fiind mai mult decât suficientă.

„Dacă luăm în considerare perioada medie de viaţă a unei persoane adulte din România, 70% din acest timp este petrecut muncind, iar 30% corespunde vârstei de pensionare. Pentru a ne asigura că la pensie beneficiem de acelaşi standard de viaţă similar perioadei active, trebuie să economisim aproximativ 30% din salariul actual. Cu siguranţă că acest lucru nu este uşor pentru majoritatea românilor, dar trebuie să conştientizăm că procentul de 2% provenit din pensia privată obligatorie (chiar şi un maxim de 6%) adăugat la pensia oferită de stat - ca nivel de bază pentru pensionare - nu va cumula cei 30% necesari unui standard ridicat de viaţă la pensionare. Iar acest lucru se poate realiza fie prin deţinerea unei pensii facultative sau a unei asigurări de viaţă cu componentă de economisire pe termen lung“, spun realizatorii studiului.

Sondajul a fost întreprins în 2004 în 11 ţări, în 2005 în 16 ţări, în 21 ţări în 2006 şi în 2008 în 25 de ţări. Începând din 2006, România a fost inclusă în studiu. Ţările în care a avut loc cercetarea în 2008 sunt: România, Franţa, Irlanda, Lituania, Spania, Ungaria, Cehia, Italia, Polonia, Rusia, Turcia.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!