„Toţi am muncit, suferind şi bucurându-ne împreună“

Narcisa Elena Balaban, 23 Iulie 2007

▲ Începând cu anul 2001, parohia „Sfântul Ilie Tesviteanul“ - Lişmăniţa, din Protopopiatul Darabani, a cunoscut o perioadă de înflorire ▲ Oficial, parohia s-a format în anul 2001, o dată cu venirea noului preot paroh ▲ La început, satele Seliştea şi Eşanca erau filii ale parohiei Lişmăniţa ▲ Cu timpul, fiecare sat, prin decizie mitropolitană, a devenit parohie de sine stătătoare ▲ Astăzi, cele două sunt suplinite de părintele Vlad Drob, paroh la Lişmăniţa ▲

Satul Lişmăniţa din judeţul Botoşani s-a format în timpul vechiului regim comunist, care a colectivizat proprietăţile ţăranilor, comasându-le într-un sat. Oamenii din zonă sunt harnici, gospodari şi credincioşi. În anul 1997 au reuşit să ridice biserică pentru rugăciune şi casă parohială pentru păstorul care avea să vină să le asculte necazurile şi să-i călăuzească în viaţa spirituală. În anul 2001, la parohie a venit părintele Vlad Drob, un om iscusit şi iubitor de ordine şi frumos. La început, satul Lişmăniţa (150 de familii) avea două filii: Eşanca (90 de familii) şi Seliştea (80 de familii). Întrucât în Lişmăniţa exista biserică şi casă parohială, atenţia noului preot paroh s-a îndreptat spre dezvoltarea filiilor.

Catapeteasmă pe sticlă în capela parohiei Seliştea

Astfel, într-un singur an, preotul şi credincioşii reuşeau să ridice în satul Seliştea o capelă, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. Ea a fost sfinţită la 26 octombrie 2002 de PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. În scurt timp, capela a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii slujbelor religioase. Capela este împodobită astăzi cu o catapeteasmă pictată pe sticlă, ca rezultat al colaborării cu Clubul Copiilor din Darabani. Construcţia acestei capele a adunat toţi credincioşii la muncă. „Când am venit, comunitatea era fragmentată ca mentalitate de anumite idei neoprotestante, sectare, dar, cu multă stăruinţă, am reuşit să aducem înapoi în Biserica Ortodoxă câţiva creştini rătăciţi care frecventau întâlniri din cadrul altor culte. Chiar şi acum insist prin vizite şi discuţii pentru reîntoarcerea către Biserica Ortodoxă a altor rătăciţi. Pe noi, capela parohiei ne-a unit în dreapta credinţă, ne-a reorganizat şi reprezintă «temelia» viitoarei biserici ce va fi construită aici în stil ştefanian, pentru care strângem acum materiale“, ne-a declarat pr. paroh Vlad Drob. În apropierea capelei se află cimititul parohiei care a fost înconjurat cu gard nou şi porţi din fier. În jurul bisericii s-au construit alei din ciment.

Patru ani pentru construcţia bisericii din Eşanca

Din anul 2003, atenţia preotului Vlad Drob s-a îndreptat şi spre satul Eşanca, unde, împreună cu credincioşii, a ridicat biserica din cărămidă în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. „Construcţia Bisericii a durat 4 ani, necesitând un efort deosebit din partea preotului, a epitropului Dumitru Păduraru şi a Consiliului parohial. Toţi am muncit cot la cot, suferind şi bucurându-ne împreună, încercând să facem faţă cheltuielilor, chivernisind cu grijă, căutând peste tot un sprijin, rugându-ne şi cerând ajutorul Domnului care n-a întârziat să apară. Mulţi ne-au sprijinit. O însemnată contribuţie a avut-o membrul de onoare al parohiei noastre, protosinghelul Serafim Grigoraş, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi, fiu al satului Eşanca, căruia îi mulţumim pe această cale. Deşi a fost greu, această lucrare m-a ajutat să-mi cunosc mai bine enoriaşii, iar sătenii s-au unit între ei, legând strânse relaţii. Mulţumim tuturor donatorilor şi ostenitorilor bisericii noastre, îndrăznind aici să menţionez pe cei mai însemnaţi: regretatul doctor Paul van Sannen, familia Ciprian şi Camelia Luca, familia Dorel şi Camelia Aioanei, familia Dorel şi Ioana Păduraru, dl. primar Cornel Arosoaie, dna Psaltu, Consiliul Local Darabani şi, nu în ultimul rând, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei“, a spus părintele Drob.

Biserica se află acum în stadiul de finisare, lucrându-se la tencuieli interioare şi exterioare. Mobilierul a fost deja sculptat, rămânând de construit clopotniţa, gardul, casa parohială şi casa de prăznuire.

Lucrări de modernizare la casa parohială Lişmăniţa

Paralel cu ridicarea lăcaşurilor de cult la Selişte şi Eşanca, la Lişmăniţa

s-au realizat construcţii care au modernizat casa parohială, adăugându-i-se un cerdac tradiţional şi finisaje moderne. Biserica „Sfântul Ilie“ - Lişmăniţa a fost împodobită cu covoare noi, sfeşnice, candele, diverse obiecte bisericeşti, o troiţă nouă în curtea bisericii, un jertfelnic din piatră pentru lumânări. Cimitirul satului a fost împrejmuit cu gard din lemn şi porţi de fier. Cu timpul, satele Selişte şi Eşanca, prin decizie mitropolitană, au devenit parohii de sine stătătoare. Astăzi, acestea sunt suplinite de părintele Vlad Drob, paroh la Lişmăniţa. Şi povestea lor, cu oameni generoşi şi construcţii de biserici, continuă.

Colaborare frumoasă cu şcoala

Predarea religiei în şcoală asigură preotului paroh o bună colaborare cu tinerii parohiei şi, prin intermediul lor, cu părinţii acestora.

În fiecare clasă a şcolii şi a grădiniţei din localitatea Lişmăniţa se află o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos şi câte o candelă. „Adesea împart copiilor iconiţe. Datorită învăţăturii religioase pe care o primesc, elevii vin la biserică, vizitează bătrânii şi fac curăţenie în cimitir. Aproape în fiecare an organizăm diverse activităţi tradiţionale, învăţăm colinde, împodobim pomul de Crăciun. La sfârşit de an, elevii cu merite deosebite primesc câte o menţiune specială la religie. Cadrele didactice au colaborat tot timpul cu reprezentanţii Bisericii“, ne-a explicat pr. Drob.

După cum ne-a mai spus preotul paroh, filantropia din Lişmăniţa se desfăşoară în mod pragmatic. Când un enoriaş are diferite probleme - cum ar fi un deces în familie, incendiu, moartea unui animal din gospodărie -, credincioşii sunt foarte prompţi, organizând imediat colecte în bani pentru a-i ajuta. O altă metodă este oferirea de alimente, cu ocazia diferitelor praznice împărăteşti. „Încercăm din răsputeri să îmbogăţim pe toate planurile credinţa ortodoxă, pentru ca mai târziu, să privim în urma noastră cu mulţumire şi mândrie“, a încheiat părintele Vlad Drob.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!