Lumina educaţiei
„Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc”

„Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc”

Diac. Constantin Andrei, 26 Ianuarie 2019

Satul românesc este vatra în care s-a plămădit, s-a păstrat şi s-a promovat conştiinţa naţională şi eclesială românească. În decursul timpului, satul românesc s-a organizat şi s-a dezvoltat în felurite moduri, cultivând virtuţile poporului român: hărnicia, dărnicia şi ospitalitatea. Cântecul, dansul popular, costumul național sunt valori inegalabile şi incontestabile care riscă să se piardă în negura timpului, dacă nu conştientizăm importanţa lor.

În cadrul manifestărilor culturale programate cu prilejul Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari), Sectorul teologic-educațional din cadrul Administraţiei Patriarhale va organiza, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Concursul național de folclor „Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc”.

Concursul îşi propune să îi ajute pe elevi să cunoască şi să valorifice spiritualitatea şi tradiţiile specifice satului românesc. Pentru aceasta, participanţii vor identifica punctele comune dintre satul românesc tradiţional şi cel contemporan, arătând frumuseţea lor, în trecut şi în prezent, tradiţia și portul popular, unitatea de credință și de neam păstrată prin preoţi, învăţători, primari gospodari și oameni vrednici ai satului românesc.

Doamna academician Sabina-Cornelia Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, membru în echipa de organizare a concursului, ne-a declarat următoarele: „De-a lungul istoriei, conştiinţa apartenenţei la o colectivitate care își recunoștea elementele specifice atât la nivelul civilizaţiei materiale, cât şi la cel al culturii spirituale era, și continua să fie, un mod de percepţie a lumii și de înțelegere și acceptare a locului și rolului care revine fiecărei făpturi (în relațiile cu alți oameni, cu restul creației și cu Creatorul). Folclorul exprimă viziunea despre lume şi viaţă a grupurilor umane care se adaptează permanent la schimbările pe care le impune dinamica socială. Acest fapt le marchează identitatea. Cultura populară, cultură profundă - folclorul - este un proces, are o dinamică proprie, cu manifestare permanentă în viața cotidiană.

În cadrul actului de globalizare atât de mult discutat, culturile tradiţionale, europene şi extraeuropene dovedesc personalitate, diversitate, individualitate, toate generând un specific, o particularitate recognoscibilă. Ele se manifestă prin diferite limbaje, al căror conţinut de idei s-a modificat sau ocultat de-a lungul timpului, dar care beneficiază de modele formalizate de mare generalitate, recunoscute şi practicate de membrii comunităţilor umane ca forme de exprimare (și recunoaștere) a propriei identităţi. În acest context, festivalizarea contemporană a structurilor şi formelor de expresie ale folclorului are un impact dur asupra fenomenului genuin, acolo unde acesta există, ca şi asupra formelor noi de exprimare a creaţiei folclorice. De aceea, este necesară cunoașterea caracteristicilor tipologice specifice prin care se exprimă unitatea de gândire și percepție a existenței într-o aparentă diversitate creatoare. Pentru a conștientiza sinele, a înțelege și mai ales a accepta să faci parte dintr-un grup uman care, pentru a se identifica, se raportează la mai mulți parametri - vârstă, gen, religie, profil socio-profesional, etnie etc. -, este necesar să cunoști această cultură tradițională, profundă, încărcată de informația și simțirea sutelor de generații care ne-au precedat. Cele mai simple și eficiente mijloace de cunoaștere și apropiere sunt contactul direct și preluarea informației de la cei care sunt în preajmă și cunosc aceste lucruri. Culegerea de folclor, în toată complexitatea ei, oferă tuturor posibilitatea să se identifice pe sine și să se armonizeze cu specificitățile neamului din care face parte.

O sarcină asumată până astăzi de cei care au studiat fenomenul folcloric a fost consemnarea prin înregistrare mecanică a tuturor formelor de manifestare ale acestuia - identificarea, culegerea, prelucrarea după reguli arhivistice, tezaurizarea şi valorificare prin studii - alcătuirea arhivelor multimedia de folclor, identificarea valorilor de patrimoniu (material şi imaterial), conservarea în cadrul sistematic şi în context specific, mai ales în situaţia în care se înregistrează o diminuare sau reconversie a funcţionalităţii, cu atragerea unor schimbări de adâncime ale caracteristicilor fenomenelor. Activităţile de identificare, culegere şi tezaurizare sunt extinse şi asupra fenomenelor folclorice actuale, care au noi forme de exprimare, la rândul lor generând modele culturale proprii societăţii de consum din epoca postindustrială. Este evidentă nevoia de redefinire şi chiar de descoperire a unor categorii folclorice. Se naște o mare varietate de forme, greu sau deloc identificate în tradiţie, adesea atipice, care îl obligă pe specialist să-şi modifice scopurile îndătinate ale demersurilor de cercetare sub presiunea noilor modalități de acţiune a folclorului”.

Importanţa concursului

Între obiectivele specifice ale concursului se regăsesc: dezvoltarea interesului pentru creaţia populară; reafirmarea importanţei valorilor perene ale spiritualităţii în dezvoltarea satului românesc; prezentarea provocărilor şi problemelor reale cu care se confruntă satul românesc astăzi (migraţia populaţiei, situaţia economică precară); identificarea unor soluţii pastoral-misionare practice de revigorare a vieţii sociale şi culturale de la sate şi de promovare a tradiţiilor şi valorilor satului românesc în faţa fenomenelor de secularizare şi globalizare de azi; elogierea unor harnici clerici slujitori, învăţători devotaţi şi primari luminaţi ai satului creştin românesc de ieri şi de azi; descrierea rolului preotului şi al familiei sale în viaţa satului românesc; evidenţierea rolului Bisericii în coagularea unităţii de credinţă şi de neam.

Concursul naţional de folclor „Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc” se adresează elevilor seminariilor şi liceelor teologice ortodoxe din Patriarhia Română (clasele IX-XII, de la toate specializările) şi cuprinde două secţiuni: lucrări legate de ciclul calendaristic (toate praznicele împărăteşti, cu dată fixă sau schimbătoare şi sfinţii mari de peste an) şi lucrări legate de ciclul vieții de familie (naştere, nuntă, înmormântare). Concursul se va desfăşura în două etape: la nivelul unităţii de învăţământ şi la nivel naţional. Fiecare concurent va alcătui o lucrare, la alegere, care să se înscrie în una dintre cele două secțiuni menţionate. Tema aleasă poate fi şi o sărbătoare locală. Metoda folosită în elaborarea lucrărilor va fi cercetarea etnologică de teren sau observaţia directă, însemnând culegerea de date, informaţii, documente şi descrierea tuturor elementelor care pot duce la înţelegerea unei societăţi.

Portofoliul câştigător al locului I la nivelul unităţii de învăţământ va intra în concurs pentru etapa naţională. Toate portofoliile câştigătoare la etapa pe unitatea de învăţământ vor intra, ulterior, într-un proces de selectare, realizat de către Comisia naţională de evaluare, în vederea publicării într-un volum corespondent concursului.

La nivel național, ceremonia de premiere va avea loc în ziua de 21 mai 2019, după Sfânta Liturghie, cu ocazia hramului istoric al Catedralei Patriarhale. Câştigătorii vor fi premiaţi de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, elevii urmând a primi diplome şi premii (locul I: 3.000 lei, locul al II-lea: 2.000 lei, locul al III-lea: 1.000 lei).

Prin acest concurs se stimulează creativitatea elevilor, încrederea în capacitățile personale, socializarea, înţelegerea şi explicarea dezvoltării unei tradiţii, a unui obicei sau a unui fenomen, de-a lungul timpului. Concursul încurajează cercetarea şi ancheta etnologică de teren, dialogarea cu sătenii şi transcrierea informaţiilor într-un document concret.

Omagiu tuturor oamenilor satului

Părintele profesor Marian Colţan, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, ne-a mărturisit că, prin organizarea concursului naţional de folclor se aduc în atenţia tinerei generații obiceiuri, datini și tradiții populare autentice, care trebuie redescoperite, însușite și transmise generațiilor viitoare: „Îmi aduc aminte, cu plăcere, de momentele frumoase petrecute împreună cu bunica mea la serile de clacă, unde sătenii, practicând meșteșugurile specifice zonei, ne îndemnau pe noi, cei tineri, să ni le însușim pentru ca, astfel, să le transmitem și generațiilor următoare. Tinerii seminariști au posibilitatea anul acesta să redescopere ei înșiși, prin contactul direct cu oamenii satului, frumusețea interioară a țăranului român care a știut, printr-o împletire fericită între muncă, cântec și vers, să-și exprime trăirile și bogăția meșteșugurilor și obiceiurilor, încă prezente în satele noastre. Prin acest concurs se aduce un omagiu tuturor oamenilor satului care prin simplitate, naturalețe și credință au păstrat și cultivat valorile tradiționale românești de-a lungul secolelor”.

De asemenea, părintele profesor Liviu Vidican-Manci, directorul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, ne-a declarat: „Ceea ce a ținut flacăra neamului aprinsă a fost, pentru secole de-a rândul, comuniunea dintre preot și enoriașii lui. Satul românesc a fost depozitarul peste veacuri al unor daruri de neprețuit. Unele s-au descoperit, dar acum stau ascunse în muzee și biblioteci, altele așteaptă în tăcerea timpului pentru a fi aduse la lumină. Concursul acesta va da ocazia, în premieră, tinerilor și tinerelor care se adapă din izvorul educației teologice și confesionale să pornească în epopeea descoperirii frumuseților uitate ale satului românesc. Anunțarea lui ne-a provocat o mare bucurie”.

„Adesea, părinții îmi vorbesc despre copilăria și tinerețea lor. Mă încântă povestirile despre jocul din sat, mersul la biserică în duminici și în zilele de mare praznic, despre seceratul grânelor, șezătorile de iarnă și doinele unor femei cu har. Concursul acesta ne va da ocazia, nouă, elevilor seminariști, să interacționăm cu realitățile satului românesc, cu cele trecute, dar și cu cele prezente. Va fi o bucurie să particip la acest concurs”, ne-a transmis Liviu Claudiu Agrijan, elev în clasa a XII-a la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca.

Şcoala românească a luat fiinţă în tinda Bisericii şi a continuat să existe şi să se dezvolte în strânsă legătură cu Bi­serica. Prin participarea la acest concurs, elevii şi profesorii vor putea da mărturie despre tradiţiile noastre populare şi despre credinţa strămoşească pe care o împărtăşim.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!