Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Theologica Traducerea şi peretele

Traducerea şi peretele

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Theologica
Un articol de: Diac. conf. dr. Alexandru Mihăilă - 17 Martie 2011

Uneori, o traducere se poate potrivi ca nuca în perete în context. Propun un caz ciudat, care însă ne va aduce puţină lumină în legătură cu principiile de traducere a Sfintei Scripturi.

În textul ebraic apare în şase ocurenţe o formulă stranie, maştin beqir. Biblia sinodală traduce prin "parte bărbătească". În 1 Regi 25:22 redă: "Aşa şi aşa să facă Dumnezeu cu robul Său David şi încă şi mai mult să facă, dacă până mâine în revărsatul zorilor voi mai lăsa pe cineva de parte bărbătească (maştin beqir) din tot ce are Nabal". Ideea este reluată în 1 Regi 25:34: "Apoi până mâine în revărsatul zorilor n-aş fi lăsat lui Nabal pe nimeni de parte bărbătească".

Şase versete şi o sintagmă

Următoarea ocurenţă se întâlneşte abia în 3 Regi 14:10: "Pentru aceasta voi aduce necazuri peste casa lui Ieroboam şi voi stârpi din casa lui Ieroboam pe toţi cei de parte bărbătească (maştin beqir), rob sau liber în Israel, şi voi curăţa casa lui Ieroboam cum se mătură gunoiul, de rămâne curat".

În 3 Regi 16:11, formula este aplicată stârpirii casei regale a lui Baeşa: "Acesta, cum s-a făcut rege şi s-a aşezat pe tronul lui, a stârpit toată casa lui Baeşa, nelăsând nici picior de bărbat, nici din rudele lui, nici din prietenii lui". Biblia sinodală traduce însă prin "nici picior de bărbat", în realitate fiind aceeaşi sintagmă, maştin beqir.

Penultima ocurenţă este 3 Regi 21:21: "Aşa zice Domnul: Iată voi aduce peste tine necazuri şi te voi mătura şi voi stârpi din ai lui Ahab pe cei de parte bărbătească, fie rob, fie slobod, în Israel". De data aceasta se revine la vechea manieră de traducere, preferându-se însă pluralul: "Cei de parte bărbătească".

Ultimul text se referă la stârpirea casei regale a lui Ahab, în 4 Regi 9:8: "Toată casa lui Ahab va pieri şi voi stârpi din ai lui Ahab pe tot cel de parte bărbătească, pe cel rob şi pe cel slobod în Israel".

Aceeaşi variantă de traducere a fost adoptată şi în Biblia Anania, cu mai multă consecvenţă însă decât Biblia sinodală (în 3 Regi 16:11 nu se schimbă în "nici picior de bărbat"). Cornilescu însă elimină orice referire exactă, traducând extrem de neconsecvent: "Parte bărbătească" în 1 Regi 15:22, "nimic" în v. 34, "oricine" în 3 Regi 14:10, 21:21 şi 4 Regi 9:8, "nimeni" în 3 Regi 16:11.

O traducere problematică

De altfel, Cornilescu avea şi de ce să fie stânjenit. În original, maştin beqir înseamnă la modul propriu "cel care urinează pe zid", expresie redată ad litteram în greacă: ouron pros toichon (singura excepţie o constituie versetul de la 3 Regi 16:11, în care finalul versetului lipseşte în greacă) sau în latină (Vulgata): mingens ad parietem.

Fără nici o problemă, Biblia de la 1914 traduce "cel ce se pişă la perete", pe urmele traducerii lui Şerban Cantacuzino din 1688 ("pişind la păreate"). În traducerea Septuagintei coordonată de Cristian Bădiliţă, Florica Bechet, traducătoarea cărţii 1 Regi, a redat prin "vreun bărbat", punând însă explicaţia în notă de subsol. Ştefan Colceriu redă 3 Regi 14:10 (în LXX 12:24m) prin "parte bărbătească", preferând de asemenea ca traducerea literală să fie coborâtă în nota de subsol. La fel şi în 3 Regi 21:21 (în LXX 20:21) şi în 4 Regi 9:8, în primul caz însă fără notă de subsol.

Dintre traducerile moderne, doar foarte puţine traduc literal (de exemplu, Traduction Oecumenique de la Bible - TOB), deşi cele mai vechi (Luther, King James) nu evitau deloc formularea.

La ce se referă însă sintagma?

McCarter consideră că este vorba de o vulgaritate voită (P. Kyle McCarter jr, 1 Samuel, The Anchor Yale Bible, Yale University Press, New Haven/ London, AB 8 ş1980ţ, p. 398), iar T.R. Hobbs că ar fi o formă arhaică de ameninţare (2 Kings, Word Books, Dallas, 1985, WBC 13, p. 115).

După Talmud, precum şi după Rashi sau David Kimhi, ar fi vorba de câini. În Talmudul palestinian (p. Sanhedrin 2:20b), textul din 1 Regi 25:22 este explicat astfel: "Care este firea câinelui? Să urineze la perete. El (David) nu va avea milă nici măcar de un câine". La fel şi Talmudul babilonian (b. Baba Bathra 19b), referindu-se la 3 Regi 21:21: "Nici cel care obişnuieşte să urineze pe perete nu îi va fi lăsat. Şi cine este acela? Câinele".

După Joshua Schwartz, sensul ar putea fi tocmai acesta. În 1 Regi 25:16, oamenii lui David sunt descrişi ca un "zid" (homa) care i-a păzit turmele lui Nabal, îndeplinind deci aceeaşi funcţie pe care o aveau câinii pentru păstori. Dacă Nabal însă l-a jignit pe David, desconsiderându-i protecţia, David

îl ameninţă că, ucigându-i

pe toţii câinii de pază, îi va

lua averea lui Nabal (Joshua Schwartz, "Dogs, "Water"

and Wall", în: Scandinavian Journal of the Old Testament 14 ş2000ţ, nr. 1, pp. 109-110).

Alţi comentatori aplică expresia oamenilor, bărbaţilor de joasă speţă sau copiilor, care nu se ruşinează să respecte cât de cât o conduită igienică (cf. Julius Lewy, "Lexicographical Notes", în: Hebrew Union College Annual, 12-13 ş1937-1938ţ, p. 100 se referă la obiceiul oriental al copiilor de a se uşura rapid în orice loc). Varianta a doua este susţinută de exemplu de Midraşul la Samuel 23:11, unde este citat Rabbi Iuda din sec. II (cf. J. Schwartz, art. cit., p. 104, n. 8). Plecând de la 3 Regi 15:29 în care se explică textul din 14:10 prin: "A stârpit toată casa lui Ieroboam şi n-a lăsat nici un suflet (neşama) din neamul lui Ieroboam", Cogan şi Tadmor exclud pe bună dreptate referirea la câine (Mordechai Cogan / Hayim Tadmor, II Kings, Yale University Press, New Haven / London, 2008, AB 11 ş1988ţ, p. 107).

Recent, într-un studiu foarte captivant, Duane E. Smith (""Pisser Against a Wall": An Echo of Divination in Biblical Hebrew", în: Catholic Biblical Quarterly 72 ş2010ţ, nr. 4, pp. 699-717) propune o altă explicaţie. El regăseşte formula în texte asiriene care privesc interpretarea unor vise (Cartea asiriană a viselor, descoperită în biblioteca regelui Asurbanipal): dacă cineva urinează în vis înspre un perete, atunci va avea copii. Alte variante se referă la spaţiu: pe perete într-o stradă, direct într-o stradă, peste nişte tufişuri. Pentru noi aceste remarci pot părea extrem de stranii şi de ruşinoase, dar pentru antici făceau parte din tehnica divinaţiei pentru care se pregăteau ghicitori profesionişti.

D.E. Smith crede că textul biblic, alcătuit în exil, a găsit un ecou al acestei practici oniromantice. Textele biblice în care apare maştin beqir vorbesc de o distrugere totală, în sensul că sunt stârpiţi până şi cei care, potrivit interpretării visului despre urinarea spre perete, se aşteptau să dobândească fii. Altfel spus, sunt ucişi până şi cei care aşteaptă copii.

Traducerea literală

Revenim însă la problema anunţată de la început. Cum să traducem? Este bine să traducem ad litteram, pentru a oferi cititorului formularea exactă a textului-sursă, aşa cum făceau traducerile mai vechi, inclusiv româneşti? Sau este mai bine, pentru a evita vulgaritatea, să traducem printr-un eufemism: "orice bărbat", "oricine" etc.? E bine să traduci literal sau dinamic?

Personal, sunt adeptul traducerii cât mai apropiate de cititor. Totuşi, chiar dacă în cazul de faţă o traducere ad litteram ar provoca un zâmbet ironic cititorului, pentru care deja sintagma sună straniu, cred că trebuie să privim mai serios impactul textului biblic. Biblia sinodală, Anania sau chiar Cornilescu adoptă o variantă pudică, uitând însă că şi textul biblic s-ar fi putut servi de eufemisme.

În discursul din 4 Regi 18:27 (paralel în Isaia 26:12) al ofiţerului asirian, iudeii sunt ameninţaţi că din cauza asediului dur or să-şi bea "udul". Textul masoretic foloseşte şain, "urină" în ketib (varianta scrisă), dar propune meimei ragleihem "apa picioarelor lor" pentru qere (varianta citită). De asemenea, uşurarea intestinelor este numită eufemistic "acoperirea picioarelor" în Judecători 3:24 şi 1 Regi 24:4 (Biblia sinodală traduce aici: "pentru nevoile sale", Anania "să-şi facă nevoia", iar Cornilescu profund eronat "să doarmă").

Deci, dacă textul biblic ar fi putut reda printr-un eufemism, dar nu a făcut-o, preferând o expresie tare, cred că ar trebui să abandonăm falsa pudoare şi să adoptăm varianta literală, ca Biblia din 1688 sau cea sinodală din 1914. Doar aşa cititorului i se dă de gândit, iar posibilitatea ca în spatele expresiei să se ascundă sensuri interesante (ca de exemplu divinaţia de tip mesopotamian) nu este eludată de traducere. Oricum, notele de subsol devin neapărat necesare.