Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Tratamentul farmacologic al diabetului de tip 2

Tratamentul farmacologic al diabetului de tip 2

Un articol de: Cristina Spiroiu - 05 Noiembrie 2008

Tratamentul farmacologic al diabetului de tip 2 constă în preparate care se administrează oral, denumite antidiabetice orale, şi insulină

În diabetul tip 2, antidiabeticele orale sunt utile măcar o lungă perioadă de timp. După 15-20 ani de evoluţie a diabetului, însă, rezervele de insulină se epuizează aproape complet, aşa încât tratamentul oral nu mai poate oferi un control bun al glicemiei. În acest moment este necesară insulina, care se poate asocia, iniţial, tratamentului oral, pentru a-l ajuta şi a limita numărul injecţiilor cu insulină. Schema de tratament cu o singură injecţie de insulină, cu durată lungă de acţiune, este uşor de acceptat şi eficientă pentru un timp. Ulterior, de regulă, numărul injecţiilor trebuie crescut la două şi chiar la trei sau patru, în funcţie de caz.

Este importantă începerea la timp a insulinoterapiei, deoarece întârzierea ei expune la valori mari ale glicemiei, care favorizează complicaţiile. În plus, păstrarea unor minime rezerve de insulină favorizează un control mai bun, căci insulina, pe care încă o mai poate produce pancreasul, chiar dacă este insuficientă, poate asigura „reglajul fin“.

În anumite condiţii este necesară instituirea insulinoterapiei, chiar dacă tratamentul oral ar fi încă eficient: boli hepatice, renale. În unele cazuri, insulinoterapia este temporară: perioperator, în intervenţiile chirurgicale la diabetici, în situaţii stresante, infarct miocardic, accident vascular cerebral, traumatism, infecţii (inclusiv tuberculoză), sarcină.

În diabetul zaharat de tip 2 insulinoterapia se instituie pentru un control glicemic mai bun. De cele mai multe ori, aceşti pacienţi pot supravieţui fără insulină, nu fac comă diabetică, deci nu sunt cu adevărat dependenţi de insulină, ci insulinonecesitanţi. Administrarea temporară de insulină nu favorizează necesitatea insulinoterapiei.

Spre deosebire de pacienţii cu diabet de tip 2, bolnavii cu diabet de tip 1 au nevoie de insulină pentru a supravieţui. În lipsa insulinei, aceştia fac comă diabetică şi mor. Tratamentul se face cu 3, 4 chiar 5 injecţii zilnice. Preperatele insulinice noi, cu moleculă modificată faţă de cea a insulinei naturale, produse de celula beta pancreatică umană, au profile de acţiune care permit un program flexibil al meselor, o viaţă şi activitate normale bolnavilor. Dispozitivele de injectare - denumite pen-uri, pentru că seamănă cu un stilou, sunt uşor de folosit şi permit o injectare nedureroasă, dozare precisă şi administrare comodă a insulinei. Toţi diabeticii ar trebui să-şi automonitorizeze glicemia, lucru accesibil cu ajutorul unor aparate denumite glucometre - acestea sunt uşor de folosit, determină glicemia în câteva secunde şi sunt utile pentru o mai bună ajustare a tratamentului.

Tratamentul diabetului zaharat este gratuit, indiferent dacă necesită preparate orale sau insulină. Se asigură, de asemenea, gratuit un număr de teste pentru măsurarea glicemiei şi glucometre pentru diabeticii care fac tratament cu insulină.