Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Turismul de croazieră pe Dunăre se dezvoltă timid

Turismul de croazieră pe Dunăre se dezvoltă timid

Data: 09 Iunie 2008

▲ Căpitanul Autorităţii Navale Teritoriale Drobeta-Turnu Severin, Marinică Genovu, a declarat că, datorită programelor turoperatorilor occidentali, turismul de croazieră pe Dunăre începe să se intensifice ▲ Căpitanul Genovu a subliniat însă că, în ciuda deschiderii turiştilor occidentali de a vizita această zonă, autorităţile locale se mişcă cu foarte mare greutate ▲ „Turistului occidental trebuie să-i oferi posibilităţi multiple de a-şi petrece timpul liber. Nu este suficient să-i oferi mici sau sărmăluţe olteneşti“, a declarat Marinică Genovu ▲

Turismul de croazieră pe Dunăre începe să se intensifice din acest an, a declarat căpitanul Autorităţii Navale Teritoriale Drobeta-Turnu Severin, Marinică Genovu. Potrivit acestuia, datorită programelor celor doi turoperatori occidentali, care operează în zona Dunării de mijloc, traficul fluvial de persoane va creşte cu 15% faţă de anul trecut. „Activitatea de turism pe sectorul dunărean al judeţului Mehedinţi este dependentă de obiectivele turistice, dar mai ales de servicii. Din păcate, la acest ultim capitol, nu se stă prea bine. Turiştilor, ale căror nave acostează în porturile Orşova şi Drobeta-Turnu Severin, nu li se acordă atenţia cuvenită“, a afirmat Genovu. Căpitanul Genovu a subliniat faptul că infrastructurile turistice în aceste perimetre nu sunt dezvoltate la standarde europene, nu există magazine cu suveniruri tradiţionale româneşti, nu sunt organizate, decât sporadic, trasee de transport local către staţiunea balneară Băile Herculane, în cele trei parcuri de interes naţional, spre mănăstirile şi podgoriile din jurul municipiului Drobeta-Turnu Severin sau spre lanţul de pensiuni din Clisura Dunării. „Din această cauză, cei peste 30 de mii de turişti care vin, anual, în judeţul Mehedinţi, unde se întâlnesc cele mai diverse şi unice peisaje şi destinaţii turistice, sunt ignoraţi, fapt care duce pierderi economice importante. Dacă ar exista preocupare pentru valorificarea potenţialului de care dispune regiunea transfrontalieră româno-sârbă, cu siguranţă turismul ar deveni o industrie profitabilă pentru mehedinţeni“, a precizat Genovu.

Pe turistul occidental nu-l impresionezi cu sărmăluţe şi cu mici

Şeful Autorităţii Navale Teritoriale a subliniat faptul că, în golful Cerna, al municipiului Orşova, s-au amenajat, cu fonduri europene de aproximativ un milion de euro, cinci micro-porturi turistice. Căpitanul Genovu susţine însă că, cel puţin deocamdată, autorităţile locale nu şi-au manifestat interesul pentru introducerea acestor micro-porturi în circuitul turistic european sau pentru înfiinţarea unor programe de croazieră locale. „Turistului occidental trebuie să-i oferi posibilităţi multiple de a-şi petrece timpul liber. Nu este suficient să-i oferi mici sau sărmăluţe olteneşti, pentru a-l determina să rămână cât mai mult în aceste locuri şi a cheltui cât mai mulţi bani. Este necesar să-i propui cele mai diverse şi mai atractive programe: concursuri nautice, de călărie, expediţii în lanţul de peste 200 de perimetre carstice, pelerinaje la cele 80 de biserici din lemn, din secolul al XIX-lea, şi multe astfel de acţiuni pe care ei le consideră utile şi deosebite“, a subliniat Genovu.