Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Turnul Babel, simbol al lipsei de unitate între popoare

Turnul Babel, simbol al lipsei de unitate între popoare

Un articol de: Lucian Apopei - 18 August 2007

După potop, urmaşii lui Noe - cei trei fii ai săi, Sem, Ham şi Iafet, împreună cu soţiile lor - s-au aşezat în Senaar, astăzi Mesopotamia de Sud, unul dintre leagănele vechii civilizaţii umane, aşa cum ne-o prezintă numeroasele descoperiri arheologice şi relatări istorice.

Dorind să-şi facă o „faimă“ înainte de a se împrăştia pe pământ, locuitorii din acele ţinuturi s-au hotărât, spune Sfânta Scriptură, să realizeze un turn care să ajungă până la cer. Ambiţioşii constructori n-au reuşit să-şi realizeze proiectul, Dumnezeu zădărnicindu-le planul. Ei şi-au asigurat totuşi un loc în istorie, obţinând o aşa-zisă „faimă“ de... nedesăvârşiţi.

Turnul amăgirii

Majoritatea opiniilor exprimate în legătură cu data construirii turnului Babel indică mileniul III î. Hr. Intenţia lor de a se urca până la Dumnezeu este asemănătoare, într-o anumită măsură, cu încălcarea poruncii date primilor oameni, accea de a nu mânca din pomul oprit. Eva a fost amăgită că va deveni asemenea lui Dumnezeu dacă va mânca din pomul oprit, iar constructorii au crezut că vor ajunge la înălţimea lui Dumnezeu dacă vor construi un turn, replica „artificială“ a arborelui din Grădina Edenului, „figura verticală naturală a turnului“. De aceea, turnul a devenit un simbol al mândriei omului şi al căderii sale inevitabile.

Amestecându-le limbile pentru a nu se mai putea înţelege, oamenii au abandonat proiectul lor, împrăştiindu-se apoi în lume. Acest lucru echivalează, spun Sfinţii Părinţi, cu izgonirea protopărinţilor din Rai ori cu pribegia ucigaşului Cain.

Începând cu acest episod, Biblia, pe cuprinsul Vechiului Testament, nu va mai prezenta legătura lui Dumnezeu cu lumea întreagă ci va urmări istoria poporul lui Israel, prin seminţia lui Sem, fiul lui Noe, din a cărui genealogie se va naşte Avraam, prin care, ulterior, „se vor binecuvânta toate neamurile pământului“.

Ce limbă vorbea Adam?

„În vremea aceea era în tot pământul o singură limbă şi un singur grai la toţi“, menţionează autorul biblic la începutul capitolului 11 din Vechiul Testament, cel care face referire la turnul Babel.

Majoritatea cercetătorilor în domeniu admit existenţa primordială a unui singur grai. Paul Zumthor, în cartea „Babel sau nedesăvârşirea“ afirmă că „limba începuturilor noastre a fost desăvârşită, fiecare dintre cele ce au urmat nereproducând, în cazul cel mai bun, decât în parte, trăsăturile ei“. Această idee este susţinută în continuare de cercetători, în pofida unor opinii lingvistice ivite în perioada Renaşterii.

Ideea unei monogeneze a limbilor este legată de cea de Providenţă. Ea este susţinută cvasiunanim de Sfinţii Părinţi şi se regăseşte în ebraica Bibliei, care avea prioritate cronologică şi teologică asupra tuturor limbilor omeneşti. Interesul pentru recuperarea limbii vorbite de Adam s-a lovit mereu de incapacitatea sistemelor de astăzi, care sunt nişte traduceri aproximative dintr-un idiom îndepărtat, care sunt diferite, dar totuşi au multe în comun.

Mărturii istorice

În spatele povestirii biblice despre construirea turnului Babel stau ziguratele, construcţii ridicate cu mii de ani în urmă în multe oraşe din Mesopotamia.

Ziguratul era un turn cu mai multe nivele sau etaje, la elaborarea căruia se pleca de la o platformă pe care se afla un altar. Un plan babilonian arată că nivelul de bază măsura 90x90 m, având 33 m înălţime. Pe acesta au fost construite cinci platforme, înalte de 6-18 m, cu suprafaţa bazei din ce în ce mai mică. Despre existenţa unui zigurat „restaurat“ a menţionat şi Herodot, „părintele istoriei“, în jurul anului 460 î. Hr., plăcuţa inscripţionată în acest sens putând fi văzută şi astăzi, la Muzeul Luvru din Paris.

Refacerea unităţii

Unii teologi au pus evenimentul petrecut la începutul mileniului al III-lea în opoziţie cu Cincizecimea. „Atunci S-a pogorât Domnul să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Şi a zis Domnul: «Iată, toţi sunt de un neam şi o limbă au şi iată ce s-au apucat să facă şi nu se vor opri de la ceea ce şi-au pus în gând să facă. Haidem, dar, să ne pogorâm şi să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înţeleagă unul cu altul»“, ne spune textul Vechiului Testament, pe când, la Cincizecime, Sfinţii Apostoli au început să vorbească toate limbile, explicând Sfânta Evanghelie neamurilor, refăcând simbolic unitatea limbajului şi astfel aducând popoarele lumii într-o singură Biserică.

Construirea turnului a fost un păcat?

Sfântul Maxim Mărturisitorul plasează zidirea turnului în rândul celor şapte căderi spirituale ale omului. Iată ce spune marele teolog, răspunzând întrebării: „Ce înseamnă: «De şapte ori va cădea dreptul şi se va ridica»?“: „Dreptul este, aici, Domnul nostru Iisus Hristos, singurul cu adevărat drept. Căci de El se zice că şi cade şi se şi ridică în noi, ca unul ce a primit toate cele ale noastre. Iar firea noastră a căzut de şapte ori. Prima cădere s-a produs prin greşeala protopărintelui; a doua prin uciderea de om a lui Cain, care a introdus prima dată uciderea; a treia în vremea generaţiei lui Noe, asupra căreia n-a mai rămas Duhul lui Dumnezeu, deoarece oamenii erau numai trupuri; a patra pe vremea zidirii turnului; a cincea pe vremea generaţiei lui Avraam, din care singur acesta a plăcut lui Dumnezeu; a şasea pe vremea lui Moise, a cărui generaţie sporise atât de mult în necredinţă, încât a fost trimis el de la Dumnezeu spre tămăduirea acestei necredinţe; a şaptea pe vremea generaţiei Proorocilor, care a întrecut generaţiile de mai înainte în măsura răutăţii.

Deci fiindcă, precum s-a zis, firea noastră a căzut de şapte ori, Domnul, mişcat de iubirea de oameni, a ridicat-o, unind-o cu Sine, după ipostas.“ (Text selectat din Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri şi răspunsuri“, Filocalia a II-a)

Dicţionar

Cuvântul Babel apare în capitolul 11 din Vechiul Testament, fiind explicat prin etimologie populară bazată pe un cuvânt ebraic care înseamnă „confuzie“ sau „amestecare“. Babel a devenit astfel un sinonim pentru confuzia cauzată de diferenţele de limbă, care a făcut parte din pedeapsa divină pentru mândria arătată de oameni prin construirea turnului. Trebuie menţionat însă că nicăieri în Vechiul Testament nu este întâlnită expresia „Turnul Babel“, aceasta fiind folosită în mod obişnuit pentru a descrie turnul destinat a fi o construcţie foarte înaltă, asociată cu cetatea sau închinătorii ei.