UE încurajează statele membre să ridice restricţiile pentru muncitorii români

▲ În prezent, 15 ţări au impus restricţii totale sau parţiale cetăţenilor români şi bulgari: Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania şi Ungaria ▲ Românii reprezintă 19% din migraţia muncitorilor în UE, al doilea grup ca mărime după polonezi (25%) ▲

Libera circulaţie a muncitorilor din România nu a dus la perturbări serioase pe piaţa de muncă, Comisia Europeană (CE) încurajând ţările care încă păstrează restricţii să le ridice cât de repede posibil, se arată într-un proiect de raport consultat de NewsIn, adoptat ieri de Colegiul Comisarilor. Raportul este o radiografie a mobilităţii muncitorilor din noile state membre în perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2008 şi o pledoarie pentru ridicarea restricţiilor din cele 15 state membre care le păstrează încă.

Concluziile comisarului european pentru muncă şi afaceri sociale, Vladimir Spidla, ar putea încă suferi modificări din partea colegilor ce provin din unele vechi state membre care nu doresc ridicarea restricţiilor pe piaţa de muncă. În prezent, 15 ţări au impus restricţii totale sau parţiale cetăţenilor români şi bulgari: Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britania, Olanda, Portugalia, Spania şi Ungaria. Contrar temerilor acestor ţări, ele nu au fost invadate de muncitori români şi bulgari după aderare, salariile şi locurile de muncă naţionale nu au fost afectate, iar migranţii au venit pentru a munci, nu pentru a profita de ajutoarele de şomaj, argumentează comisarul Spidla.

Numărul românilor şi bulgarilor rezidenţi în celelalte 25 de state membre a crescut de la 690.000 în 2003 la 1,6 milioane la sfârşitul anului 2007.

„Deşi semnificativ în termeni absoluţi, numărul cetăţenilor bulgari şi români pare modest corelat la populaţia totală din ţările gazdă. Între 2003 şi 2007, proporţia bulgarilor şi românilor în UE-15 (vechile state membre - n.r.) a crescut de la 0,2% la 0,4%, deşi cu diferenţe semnificative între statele membre. În 2007, Spania şi Italia au înregistrat cele mai mari creşteri procentuale în ceea ce priveşte numărul cetăţenilor bulgari şi români, de 1,9%, respectiv 0,7%“, arată raportul.

Cu toate acestea, proporţia muncitorilor sosiţi din ţări non-UE a fost semnificativ mai mare, reprezentând spre exemplu 2,6% din forţa de muncă spaniolă şi 0,8% din cea italiană.

Românii, 19% din migraţia muncitorilor în UE

Românii reprezintă 19% din migraţia muncitorilor în UE, al doilea grup ca mărime după polonezi (25%). Al treilea grup este reprezentat de germani (7%), urmaţi de britanici (6%) şi de francezi (5%). Bulgarii, portughezii, italienii, slovacii şi litanienii reprezintă fiecare câte 4% din migraţia totală, se arată în raport.

57% dintre muncitorii emigranţi români au ales Spania, 27% Italia şi 2% Marea Britanie, în timp ce în cazul bulgarilor Spania a fost preferată de 58% dintre muncitori, Germania de 15% şi Grecia de 7%.

CE calmează temerile vechilor state membre şi în ce priveşte un nou val de migraţie din România şi Bulgaria în cazul în care acestea vor ridica restricţiile, spunând că acest scenariu este „improbabil“. „Chiar şi în cazul Bulgariei şi României, cei care au dorit să se mute s-au mutat deja, aşa că potenţialul pentru o emigraţie suplimentară este limitat. Mai mult, majoritatea ţărilor UE care exportă forţă de muncă au înregistrat o creştere rapidă a salariilor şi o scădere a şomajului în ultimii ani. Există dovezi că această tendinţă ponderează dorinţa de a emigra şi este probabil să contribuie la un declin în forţa de muncă ce provine din noile state membre“, prognozează raportul.

„În plus, datorită unei scăderi substanţiale a populaţiei din generaţia tânără, bazinul de muncitori mobili din noile state membre descreşte şi este probabil să acţioneze ca o frână asupra mobilităţii forţei de muncă în UE“, mai notează CE.

▲ Alocaţiile copiilor se vor majora de la 1 ianuarie

Guvernul propune majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, de la 40 de lei, la 42 de lei, începând cu 1 ianuarie 2009, excepţie făcând cele pentru copiii de până la doi ani şi copiii cu handicap de până la trei ani, care vor rămâne de 200 de lei.

Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern în acest sens, „având în vedere faptul că în anul 2008 alocaţia de stat pentru copiii în vârstă de peste doi ani, respectiv de peste trei ani în cazul copiilor cu handicap, a fost majorată de două ori“, se propune creşterea cu 4,8% a alocaţiei, începând cu ianuarie 2009, de la 40 de lei la 42 de lei, „reprezentând indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pentru anul 2009“. Articolul unic al proiectului de act normativ prevede că „începând cu luna ianuarie 2009, cuantumul lunar al alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte la 42 de lei, cu excepţia alocaţiei de stat acordată copiilor în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani în cazul copiilor cu handicap“, al cărei cuantum ar urma să rămână de 200 de lei. z