Actualitate socială
Foto: www.ebihoreanul.ro

Un cojocar bihorean, declarat Tezaur Uman Viu

Cristina Zamfirescu, 09 August 2018

Cojocarul Moise Gavra, în vârstă de 86 de ani, din satul Vărzarii de Jos, județul Bihor, este unul dintre păstrătorii tradițiilor și meșteșugurilor populare care a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu, acordat de Ministerul Culturii. Este al treilea asemenea titlu acordat, de-a lungul timpului, unor meşteri bihoreni, după cele atribuite lădarului Ioan Oancea şi interpretului popular şi constructor de viori cu goarnă Gheorghe Rada.

Moise Gavra, născut în Beiuş, a trăit toată viaţa din cojocărit, care i-a dat cele necesare traiului, dar i-a şi umplut viaţa de frumos. Rămas de copil orfan de tată, Trăienuţ, cum îl alinta mama, a intrat, la 14 ani, ucenic la un cojocar în Vaşcău, după care a învăţat meserie de la alţi bituşeri din zonă. La 20 de ani s-a însurat, iar după armată, care pe atunci avea o durată de trei ani, s-a întors în locurile natale şi a muncit ceea ce învăţase.

În propriul său atelier, de acasă, unde îl ajutau soţia şi soacra,  a creat de-a lungul anilor cojoace cu modele spectaculoase, tradiţionale zonei Beiuşului, bituşe pentru ciobani, toate lucrate manual, din piei de oaie pe care le argăsea tot el.

Munca de calitate i-a adus recunoaştere şi tot mai mulţi clienţi.

„Au început să mă vadă oamenii, şi dacă faci bine, vine omu’, dacă vede că nu lucri bine, nu-ţi mai deschide nimeni uşa. După aia am ajuns cunoscut, am făcut cojoace la toţi şefii şi la toţi doctorii din Petru Groza (oraşul Ştei - n.r.)”, povesteşte meşterul.

Atelierul său a funcţionat până în anul 2016, când cheltuielile şi impozitele au crescut peste posibilităţile sale - o consecinţă a legislaţiei deficitare, care încă nu face deosebire între meşteşugul tradiţional şi producţia de serie, scrie Agerpres.

„De când l-am cunoscut, în urmă cu doi-trei ani, am dorit să-l propunem pentru acest titlu, fiind şi singurul căruia i-am pregătit şi trimis la Ministerul Culturii întreaga documentaţie. Este un meşter popular aparte, care face meşteşugul acesta de la 14 ani până în ziua de astăzi. Este cu adevărat un tezaur uman viu”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Bihor, Mircea Jacan.

Potrivit directorului CJCPCT Bihor, este al treilea asemenea titlu acordat unor meşteri bihoreni, după cele atribuite lădarului Ioan Oancea şi interpretului popular şi constructor de viori cu goarnă Gheorghe Rada.

Vreme de mulţi ani, cojocarii (bituşerii) au fost la mare căutare în zona Bihorului, cojoacele, bituşele şi hainele din blană create de aceştia fiind nelipsite din casele localnicilor. Era o meserie căutată şi foarte apreciată. În prezent, însă, cei care caută o astfel de îmbrăcăminte de iarnă sunt din ce în ce mai puţini.

Frumusețea cojocului de Beiuş a făcut ca acesta să devină sursă de inspiraţie pentru o celebră casă de modă franceză. În 2017, într-o colecţie expusă la vânzare în Singapore, un cojoc aproape identic, fără tricolorul de pe umăr, se vindea cu suma de 35.000 de dolari. Faptul a fost semnalat de o asociaţie din Beiuş, Ţara Binşului - Terra Beiusensis, pe propria pagină de Facebook şi a iscat numeroase reacții pe reţele de socializare.

În prezent, meşterul Moise Gavra trăieşte alături de soţia sa, are o fată şi doi nepoţi, alături de care se bucură de fiecare moment al vieţii sale.

În cei peste 70 de ani de meşteşug, a transmis dragostea sa pentru cojocărit şi unor tineri pe care i-a avut ca ucenici vreme îndelungată, dar care au renunțat la această meserie.
Gavra mai creează un număr mic de cojoace şi bituşe, însă le păstrează doar pentru a le expune, bucurând ochii iubitorilor de tradiţii, dar lăsându-ne cu regretul că nimeni nu-i va duce arta mai departe.

Programul Ministerului Culturii numit „Tezaure umane vii” este iniţiat de UNESCO şi are scopul de a identifica şi de a promova acei creatori populari care păstrează sau transmit un anumit element de patrimoniu ima­terial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. Până acum, au fost acordate peste 40 astfel de titluri.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!